PNRR, de la speranță la „eșec de țară”. Dragoș Pîslaru explică planul de redresare până în 2026

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prezentat inițial ca o șansă istorică pentru România, riscă să se transforme într-un simbol al eșecului administrativ. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a atras atenția asupra întârzierilor care au blocat buna implementare a programului și a explicat care sunt soluțiile pentru salvarea fondurilor până în 2026.

Cum a ajuns PNRR un program blocat

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că PNRR a fost conceput cu ambiția de a deveni „planul de țară” al României, dar în realitate modul de implementare a dus la fragmentarea și întârzierea proiectelor. Potrivit lui Pîslaru, o practică frecventă a fost aceea de a umfla portofoliile de investiții, fără ca proiectele să fie în mod real pregătite.

„Considerat planul de țară al României din ultimii ani, a avut în spate, din păcate, un model destul de păcătos de a umfla investițiile și a supracontracta, astfel încât acum pe foarte multe zone sunt încă portofolii întregi de investiții care multe dintre ele încă nici n-au început”, a explicat ministrul.

Această strategie a dus, potrivit lui, la o „diluare și fracționare” a planului, ceea ce a ridicat semne de întrebare în privința capacității de a finaliza lucrările până la termenul limită din august 2026.

10:34, 13.09.2025 • POLITICĂ

Pas decisiv pentru PNRR. Documentul renegociat a fost transmis oficial Comisiei Europene

16:42, 12.09.2025 • ECONOMIE

Sprijin pentru IMM-uri și IT, nu taxe suplimentare! Victor Negrescu ia atitudine în PE

Relația complicată cu Comisia Europeană

Un alt punct nevralgic a fost lipsa de transparență și refuzul guvernelor anterioare de a recunoaște problemele reale din implementarea PNRR. Pîslaru a arătat că, la momentul preluării mandatului, negocierile cu Comisia Europeană erau blocate din august 2024. Cauza principală era legată de procedurile de achiziții publice nerespectate și de întârzierile majore pe proiectele de infrastructură.

„România nu voia să recunoască niște lucruri evidente: că n-a respectat niște proceduri de achiziție publică (…) și că nu există o cale să le mai termine până pe 31 august 2026”, a punctat acesta.

Scopul actual al ministerului este să renegocieze realist cu Bruxelles-ul, pentru ca România să nu piardă partea nerambursabilă a fondurilor, dar și pentru a gestiona prudent componenta de împrumut, care are impact direct asupra deficitului bugetar.

Măsuri pentru deblocarea proiectelor

Dragoș Pîslaru a detaliat și pașii prin care Guvernul încearcă să repună PNRR pe un drum fezabil. Prima etapă a fost reașezarea bugetară, prin care autoritățile au stabilit exact sumele care mai pot fi utilizate. Ulterior, prin Ordonanța 41, s-a luat decizia de a elimina supracontractarea și de a menține doar proiectele care pot fi finalizate până în august 2026.

„Primul pas a fost să reașezăm PNRR, să știm pe ce sume mai putem să mai contăm. Al doilea pas a fost (…) să limpezim ce proiecte rămân în anvelopele negociate. Ca să putem în acest an de zile să vedem exact pe ce ducem banii!”, a subliniat ministrul.

Printre proiectele prioritare menținute în plan se află autostrada A7, pentru care mai multe segmente sunt finanțate din granturi, iar unul dintre tronsoane va fi susținut din partea de împrumut. Alte proiecte, care nu aveau șanse de finalizare la termen, au fost deja transferate către alte programe de finanțare europeană.

Promisiunea transparenței

Un element important al planului de redresare este transparența. Ministrul a anunțat că toate proiectele PNRR vor fi publicate într-un tablou de bord accesibil publicului, astfel încât fiecare român să poată urmări în ce stadiu se află investițiile promise.

„Ceea ce voi face la MIPE – și am vorbit cu Ilie Bolojan – voi publica într-un tablou de bord, transparent, toate proiectele de pe PNRR, inclusiv cele pe transport, așa încât lumea să urmărească toate obiectivele pe care le avem până pe 31 august 2026”, a declarat Pîslaru.