PNRR în pericol: Comisia Europeană cere explicații urgente pentru întârzierile din spitale, energie și mediu

Comisia Europeană a transmis o scrisoare oficială Guvernului de la București, în care exprimă îngrijorarea față de întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Documentul, obținut de Digi24, evidențiază dificultăți majore în mai multe sectoare, precum sănătatea, energia și mediul, solicitând explicații și măsuri concrete pentru remedierea situației până la începutul lunii viitoare.

Întârziere în construcția spitalelor și reducerea obiectivelor inițiale

Unul dintre punctele criticate de oficialii europeni vizează reducerea numărului de spitale promise în cadrul PNRR. În 2022, Guvernul anunța construirea a 24 de unități spitalicești, însă, în prezent, numărul a fost redus la 13. În plus, autorii europeni subliniază că, în mod realist, România putea finaliza cel puțin 15 spitale, conform bugetului alocat. În același timp, cer explicații pentru această reducere și pentru discrepanțele dintre declarațiile oficiale din februarie, când se spunea că 11 spitale sunt în faza finalizării și urmau să fie gata până la anul.

Probleme în sectorul energetic și reformele decarbonizării

15:29, 28.04.2025 • ACTUALITATE

Sindicaliștii țin cu dinții de funcțiile de conducere și acuză că reorganizarea Romsilva pune în pericol pădurile

15:05, 26.04.2025 • POLITICĂ

Mircea Fechet critică dur traseismul politic. „Oamenii își schimbă convingerile mai repede decât își schimbă cămașa”

Cele mai sensibile critici vizează sectorul energetic, în special planurile de închidere a centralelor pe cărbune. Conform angajamentelor asumate în PNRR, România trebuia să închidă aceste capacități până la sfârșitul anului 2023, însă Ministerul Energiei a solicitat amânarea până în 2029, invocând dificultăți în înlocuirea energiei pe bază de lignit cu cea pe gaz. Oficialii europeni sunt sceptici, menționând că ministerul român nu a prezentat dovezi suficiente pentru a justifica această amânare și avertizează că întârzierile afectează securitatea energetică a țării.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține însă că amânarea este necesară din cauza creșterii prețurilor la turbinele pe gaz și a problemelor generate de războiul din Ucraina. El promite că România va negocia pentru o renegociere a țintei de închidere a centralelor, păstrând angajamentul pentru 2032.

Întârzieri și în sectorul sănătății și al mediului

Comisia Europeană a criticat și reducerea obiectivului de construcție a spitalelor, de la 15 la 13, acuzând că, în februarie, guvernul spunea că 11 dintre acestea sunt în faza finalizării și pot fi gata până anul viitor. Oficialii europeni solicită explicații pentru această reducere și pentru motivele care au stat la baza deciziei.

În domeniul mediului, întârzieri sunt semnalate în proiecte de reciclare și investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor, precum și în planurile de extindere a energiei din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, justifică întârzierile prin complexitatea proiectelor și necesitatea achiziției unor echipamente speciale, însă Comisia cere dovezi concrete pentru avansarea acestor proiecte.

Termene și riscul de pierdere a fondurilor europene

Autoritățile române au primit termen până la începutul lunii mai pentru a răspunde oficial și pentru a transmite planul final de ajustare a proiectelor. În caz contrar, riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile alocate, de peste 28,5 miliarde de euro, din care până acum au fost atrase doar puțin peste 9 miliarde.

Reacții și perspective

Contactat de Digi24, ministrul Marcel Boloș, responsabil cu implementarea PNRR, nu a oferit încă un răspuns clar cu privire la întârzieri și criticile europene. În condițiile în care programul european se încheie în 2026, întârzierea progreselor devine un risc major pentru finanțarea proiectelor importante pentru dezvoltarea țării.