PNRR în pericol: România pe marginea unui risc fiscal excepțional și blocaj al investițiilor europene

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), se confruntă cu riscuri majore pentru sustenabilitatea fiscală și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

PNRR urmărește „accelerarea implementării reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale”, însă contextul actual ridică semne de întrebare privind realizarea acestor obiective.

România se află în prezent „în proces de renegociere al PNRR, proces ce are drept scop securizarea componentei de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 13,6 miliarde de euro prin menținerea investițiilor cu risc redus de neimplementare până la 31 august 2026, precum și ajustarea componentei de împrumut astfel încât aceasta să se încadreze în spațiul fiscal-bugetar asumat”. Această situație reflectă faptul că planul inițial nu era complet aliniat cu capacitatea reală de finanțare a statului.

Unul dintre principalele riscuri semnalate în document este „risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și PNRR”. În plus, PNRR avertizează că „a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național iar, în absența unor măsuri corective ferme și imediate, s-ar declanșa consecințe macroeconomice severe”.

Documentul subliniază că supracontractarea poate „genera presiune asupra susținerii cheltuielilor din bugetul de stat, sub forma obligațiilor de asigurare a cofinanțării, TVA și de acoperire a eventualelor cheltuieli neeligibile, având potențialul de a deveni o sursă de accentuare a crizei fiscale”. Această situație este agravată de ritmul lent de implementare și progresul fizic redus pe un număr mare de contracte, ceea ce poate limita absorbția fondurilor europene și poate crea riscuri de litigii pentru lucrările deja efectuate.

16:03 • ECONOMIE

România, în blocaj total. Facturi PNRR neplătite de peste trei luni și constructori gata să oprească lucrările

18:11, 31.07.2025 • ACTUALITATE

Investiții fără precedent în sănătate: opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe pentru România

În plus, România și-a asumat „îndeplinirea a 518 jaloane și ținte asociate investițiilor-cheie și reformelor majore aferente celor șase piloni principali stabiliți prin Regulamentul (UE) 2021/241, cu modificările și completările ulterioare, conform calendarului asumat pentru atingerea jaloanelor și țintelor”. Această sarcină ambițioasă ridică probleme de capacitate administrativă și poate conduce la întârzieri în derularea proiectelor.

Autoritățile au recunoscut nevoia unor măsuri urgente: „se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru a institui un control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară”.

Pe lângă provocările fiscale și administrative, documentul menționează că planul include și componenta REPowerEU, menită „să contribuie la reducerea dependenței de combustibili fosili în România, prin sprijinirea implementării surselor de energie regenerabilă și a renovărilor de eficiență energetică”. Totuși, aceste proiecte necesită resurse financiare și administrative suplimentare, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului și asupra capacității de implementare a PNRR.

Chiar dacă PNRR reprezintă un plan ambițios de redresare și dezvoltare durabilă, documentul însuși recunoaște existența unor riscuri majore, precum supracontractarea, presiunea asupra bugetului, întârzierile de implementare și provocările administrative. Pentru atingerea obiectivelor planului, se impune o restructurare rapidă și o supraveghere centralizată riguroasă a cheltuielilor publice, pentru a preveni efecte macroeconomice negative și pierderea oportunităților de finanțare europeană.

Schimbări preconizate

Prin urmare, Cabinetul Bolojan va adopta în ședința de azi un proiect de ordonanță de urgență în care se urmărește:

– atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);

– diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;

– adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;

– evitarea unor consecințe macroeconomice severe, și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,

– instituirea un control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară

– suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, așa cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare cu beneficiarii, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. l) din aceeași ordonanță de urgență precum și excepția prin care Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare în cazuri temeinic justificate, prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și structurile de implementare, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență așa cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare; – suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări aferente reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de către beneficiarii sau structurile de implementare, operatori economici aflați în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale și locale;

– denunțarea unilaterală de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de beneficiari și/sau structurile de implementare, precum și pentru procedurile de achiziție publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență,

– suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare, structurile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuție,

– instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investiției și a impactului bugetar total avizat de MF și MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare finanțate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mic de 30%;

– în situația în care progresul fizic al obiectivului de investiții, certificat prin situații de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme și/sau investiții;

– instituiea unor excepții prin care pot fi încheiate noi angajamente legale și continuată implementarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în scopul eficientizării și accelerării implementării investițiilor, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și/sau investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene,

– reglementarea interdicției de efectuare a transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele ce fac obiectul informărilor Comisiei Europene cu privire la nerespectarea Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, – reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere a unor nou angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, de către Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A,

– instituirea, pentru anul 2025, a interdicției depășirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările și completările ulterioare, cât și condițiile de exceptare.

NF-38