Poezie în povestea unei femei aparent obișnuită: “Nomadland” a câștigat premiul PGA

Lungmetrajul “Nomadland” a câștigat, miercuri seară, premiul Sindicatului producătorilor americani (PGA) pentru cel mai bun film.

Acest lucru îl indică drept favorit la premiile Oscar, potrivit Deadline.

Trofeul „Darryl F. Zanuck” acordat pentru producţia unui film este unul dintre principalii „marcatori” pentru câştigătorii premiilor Oscar.

În cei 31 de ani de când au început să fie decernate premiile PGA, au prezis de 21 de ori cine va câștiga premiul Oscar pentru cel mai bun film.

09:29 • Cultură

Un film-eveniment: „C’è ancora domani” bate Barbie la încasări! O radiografie a violenței domestice în Italia

Totuși, anul trecut a fost o excepție de la această regulă, când marele câştigător al premiilor PGA a fost „1917” al lui Sam Mendes, însă Oscarul pentru cel mai bun film a revenit producţiei sud-coreene „Parasite”.

Filmul prezintă o poveste în care actrița principală, Frances McDormand, joacă rolul unei femei fără adăpost aflată într-o călătorie în Vestul Statelor Unite. Criticii de film spun despre „Nomadland” al lui Chloé Zhao că este un film care găsește poezie în povestea unei femei aparent obișnuită.

Un fel de nomad al zilelor noastre

Filmul începe cu o elegie pentru Empire, Nev., unul dintre acele orașe de modă veche, care au prosperat în timpul boom-ului de producție din America de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Dar în 2011, în urma unei recesiuni globale devastatoare, mina locală de gips a fost închisă. În urma acestora, Empire a devenit un oraș fantomă și sute de rezidenți s-au mutat de aici.

Empire a fost un loc real, dar personajul principal din acest film este o creație fictivă: este o văduvă în vârstă de 60 de ani pe nume Fern. O vedem pe Fern împachetându-și lucrurile și lăsând Empire în urmă. În anul următor, pe măsură ce își va găsi de muncă oriunde se oprește, ea conduce prin SUA într-o dubă mare care va fi casa ei.

Fern devine un fel de nomad al zilelor noastre, transformându-şi camioneta într-o locuinţă mobilă şi călătorind alături de alţi compatrioţi într-o caravană ce străbate vestul american, după colapsul economic al unui orăşel din Nevada.

Chloé Zhao surprinde oboseala zilelor lungi și a nopților nedormite ale lui Fern, orele lungi la volan sau la un loc de muncă. De asemenea, se petrec perturbări cauzate de vreme, conflicte interpersonale sau probleme cu vehiculul.

Prietenia și singurătatea sunt polii între care oscilează filmul lui Zhao. Cu excepția  lui McDormand și a câtorva alții, aproape toți oamenii din „Nomadland” joacă versiuni ale lor, făcând tranziția ușor magică de la pagina non-ficțiune la ecranul nedocumentar.