Politico: Reînarmarea Germaniei răstoarnă echilibrul de putere al Europei

Timp de decenii, Uniunea Europeană a funcționat pe baza unei înțelegeri tacite: Germania se ocupa de bani, Franța de armată. Acum, rolurile se schimbă. Pe măsură ce Germania își propune să devină principala putere militară a Europei, echilibrul politic se schimbă, scrie Politico.

Franța luptă pentru a rămâne relevantă, în timp ce în Polonia, reînarmarea Germaniei stârnește vechi fantome și creează sentimentul că o alianță Berlin-Varșovia ar putea fi cea mai eficientă modalitate de a ține Rusia la distanță.

„Oriunde merg în lume, de la țările baltice până în Asia, oamenii cer Germaniei să își asume mai multe responsabilități”, a declarat Christoph Schmid, un parlamentar social-democrat german din comisia de apărare a Bundestagului. „Se așteaptă ca Germania să își intensifice eforturile și să aducă puterea de apărare pe același palier cu greutatea economică pe care o are în UE.”

O Germanie dominantă

Polonia își propune să cheltuiască 186 de miliarde de zloți (44 de miliarde de euro) pentru apărare în acest an, echivalentul a 4,7% din PIB – cel mai ridicat nivel din NATO – și intenționează să aibă una dintre cele mai mari și mai bine echipate armate din Europa.

Cel mai important lucru care se întâmplă acum la nivelul UE

Realitățile fiscale se schimbă și ele. Având în vedere că Parisul se confruntă cu o datorie de peste 110% din PIB și un deficit de peste 5%, puterea de împrumut a Berlinului îi oferă o libertate pe care vecinii săi o pot doar invidia. Polonia se luptă, de asemenea, să mențină cheltuielile publice sub control, situație exacerbată de explozia cheltuielilor pentru apărare.

Un oficial UE a numit modificările legate de potențialului militar al Germaniei ca fiind unul de nivel „seismic”. Un alt diplomat a spus-o mai direct: „Este cel mai important lucru care se întâmplă acum la nivelul UE”.

Pentru diplomații europeni, aceste evoluții ridică mai mult decât simple întrebări bugetare. Iar una dintre ele este despre cine asigură securitatea UE. Iar această întrebare face înconjurul Bruxelles-ului, unde oficialii se întreabă cât de „europeană” va fi, de fapt, consolidarea poziției Germaniei.

Berlinul își întărește autonomia în achizițiile de apărare

Un indicator clar al schimbării de abordare este modul în care Germania gestionează achizițiile militare. Berlinul rămâne ferm în păstrarea prerogativelor naționale, refuzând să acorde Comisiei Europene un rol extins în procedurile de achiziție de armament. O nouă lege germană privind achizițiile publice se va baza sistematic pe articolul 346 din Tratatul UE, care permite statelor să ocolească regulile de concurență atunci când sunt în joc interesele de securitate.

Documente interne consultate de POLITICO arată că până la finalul anului 2026, Bundestagul ar urma să aprobe programe de achiziții militare de aproximativ 83 de miliarde de euro – o creștere fără precedent, cu impact asupra tuturor categoriilor de forțe, de la vehicule blindate la tehnologii spațiale. În spatele acestei etape inițiale se află un plan mult mai amplu: o listă de peste 320 de programe noi, în valoare totală de 377 de miliarde de euro, care configurează viitorul Bundeswehr pe termen lung.

Direcția acestor investiții reprezintă o schimbare strategică majoră. Mai puțin de 10% din noile contracte vor merge către companii americane, în timp ce aproape toate celelalte fonduri vor rămâne în Europa, cu o prioritate pronunțată pentru industria germană. Astfel, Germania își consolidează poziția nu doar ca motor economic al Europei, ci și ca nucleu al noii industrii militare europene, în timp ce state precum Franța și țările din sud se confruntă cu constrângeri bugetare.

Neliniște la Paris în fața ascensiunii industriale germane

Pe malurile Senei, reînarmarea masivă a Berlinului provoacă un amestec de scepticism și îngrijorare. În Franța, unde aparatul de apărare constituie un element central al structurilor de stat, creșterea influenței militare germane este privită cu suspecție. În ciuda eforturilor președintelui Emmanuel Macron de a îmbunătăți relația bilaterală, neîncrederea rămâne adânc înrădăcinată.

Oficiali francezi citați de POLITICO se tem că Germania ar putea deveni „extrem de dominantă”, mai ales dacă planurile ambițioase de modernizare a Bundeswehr vor fi însoțite de o reorganizare a rolului său internațional. Întârzierile și tensiunile din cadrul proiectului comun de avion de luptă de generație următoare, FCAS, nu fac decât să amplifice tensiunile. Disensiunile privind împărțirea lucrărilor au determinat Berlinul să exploreze opțiuni alternative, inclusiv colaborări cu Suedia sau Regatul Unit.

Pentru Paris, aceasta reprezintă o alarmă serioasă. FCAS are o valoare politică profundă, fiind legat de doctrina nucleară franceză și de ambiția de a rămâne lider militar în Europa. Directorul Dassault Aviation a avertizat clar: „Când Germania sugerează că ar putea exclude Franța, nu vă deranjează?”

Riscând să fie marginalizată, Franța urmărește cu atenție fiecare mișcare germană, temându-se de pierderea poziției centrale în arhitectura de apărare europeană.

Prudență și pragmatism la Varșovia

Polonia privește intensificarea reînarmării germane printr-o lentilă diferită. Pentru Varșovia, creșterea investițiilor Berlinului este necesară și chiar întârziată. Oficialii polonezi subliniază că, într-un context în care SUA își reduc treptat prezența militară în Europa, Germania trebuie să preia o parte mai mare din responsabilitățile defensive.

Totuși, trecutul tensionat dintre cele două state nu poate fi ignorat. Polonia are astăzi cea mai mare armată terestră din UE și consideră că întărirea Bundeswehr trebuie privită în ansamblul reînarmării generale europene. Cu toate acestea, temerile istorice persistă, alimentate și de evoluțiile politice din Germania, în special de ascensiunea partidului AfD, perceput ca fiind pro-rus și ostil Poloniei.

„Ne amintim, de asemenea, de poziția pro-rusă a lui Merkel”, a declarat Paweł Zalewski, ministrul adjunct al apărării din Polonia. „Facem apel la Germania să demonstreze cât de ferm va apăra ordinea internațională împotriva Rusiei. Este nevoie de o verificare constantă. Nu uităm nimic.”

Marek Magierowski, fost ambasador polonez în Israel și Statele Unite a reflectat și el această îngrijorare. „Sunt mai îngrijorat de legăturile comerciale dintre Germania și Rusia, încă destul de vii, și de presiunea tot mai mare de la Berlin pentru a reveni la normal după războiul din Ucraina.”. Această linie mai blândă față de Rusia este cel mai vizibilă în cadrul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), acum al doilea partid ca mărime din țară.

Europa își mută centrul de greutate spre est

Împreună, investițiile masive ale Berlinului și reacțiile partenerilor săi relevă o transformare profundă a arhitecturii de securitate a UE. Puterea economică germană se convertește într-una militar-industrială, Franța se sprijină tot mai puternic pe descurajarea nucleară, iar Polonia se afirmă ca o forță convențională majoră pe flancul estic al NATO.

La Bruxelles, întrebarea centrală este dacă această dinamică poate fi integrată într-un cadru comun sau dacă va întări fragmentarea deja existentă în domeniul apărării europene. Deocamdată, reînarmarea germană este interpretată mai degrabă ca un act de responsabilitate decât ca o încercare de dominație, însă amplitudinea transformării pune Europa în fața unei realinieri istorice.

Pentru diplomații europeni, schimbarea este clară: un continent în care rolurile tradiționale se reajustează, iar Germania se pregătește să devină unul dintre pilonii principali ai securității europene pentru deceniile următoare.