Polymarket, exilată din România: Inovația strivită de un monopol prăfuit! Statul preferă interdicția în locul reglementării moderne

În România, jocurile de noroc sunt domeniu rezervat monopolului de stat, iar ONJN este autoritatea care gestionează acest monopol în condițiile legii. ”Dacă, la nivel de politici publice, se apreciază necesară o abordare diferită, aceasta poate fi realizată prin modificarea cadrului legislativ existent, modificare care intră în competența Parlamentului, nu a ONJN. Afirmația conform căreia „majoritatea țărilor permit accesul” nu poate constitui un criteriu juridic determinant pentru România, întrucât regimurile de reglementare diferă semnificativ de la stat la stat. Nu suntem singura jurisdicție din Uniunea Europeană care a adoptat măsuri restrictive în raport cu Polymarket – există precedente în care autorități naționale au intervenit sau au inițiat demersuri de limitare a accesului”, a mai afirmat Soare.

Acesta a adăugat că ”ceea ce este permis într-o jurisdicție poate fi interzis într-o alta, în funcție de reglementările interne”. ”Regimul jocurilor de noroc este diferit de la stat la stat, iar operatorii trebuie să respecte legea statului pe teritoriul căruia își fac produsele accesibile. Acest lucru se vede inclusiv în sport, unde în anumite țări promovarea sponsorilor de tip betting este restricționată, iar echipele sunt obligate să își adapteze echipamentele și materialele publicitare. Prin urmare, faptul că o activitate este tolerată sau permisă într-un alt stat nu constituie, prin sine, un temei pentru legalitatea acesteia în România”.

De ce SUA permite Polymarket? Răspunsul lui Vlad-Cristian Soare

Am întrebat dacă ONJN a analizat criteriile pe baza cărora alte state europene și SUA permit funcționarea Polymarket. Dacă da, care a fost concluzia comparativă? ”ONJN monitorizează și analizează permanent practicile europene și internaționale în domeniul jocurilor de noroc online, inclusiv evoluțiile privind platforme de tip „prediction market”.  În SUA, Polymarket a făcut obiectul unei intervenții a autorității federale competente (CFTC) în 2022 pentru operare neînregistrată, ceea ce a determinat retragerea/limitarea accesului pentru utilizatori americani. Ulterior, în 2025 au existat evoluții publice privind revenirea în piața SUA printr-o structură licențiată, ceea ce confirmă că și în această jurisdicție funcționarea este condiționată de autorizare și supraveghere, iar cadrul rămâne unul în evoluție”, a spus Soare.

Potrivit acestuia, analiza comparativă nu poate înlocui obligația legală principală aplicabilă în România: orice activitate încadrabilă drept joc de noroc online este condiționată de licențiere și autorizare în temeiul O.U.G. nr. 77/2009, iar furnizarea unor astfel de servicii fără licență/autorizație este ilegală. ”În concluzie, miza principală nu este „comparația” între state, ci aplicarea cadrului legal național în vigoare. Dacă, la nivel de politici publice, s-ar considera necesară o reglementare diferită, aceasta poate fi realizată exclusiv prin modificare legislativă, de competența autorităților legislative, iar analiza comparativă poate avea cel mult rolul de fundamentare în procesul de elaborare a unor eventuale modificări de lege, dar nu prezintă forță juridică obligatorie”, a precizat oficialul Oficiului.

De ce volumul tranzacțiilor de 600 milioane de dolari nu poate fi monitorizat sau fiscalizat

Ziarul PUTEREA a întrebat ONJN cum justifică faptul că volumul tranzacțiilor de 600 milioane de dolari, invocat în comunicatul din 30 octombrie 2025, când s-a anunțat interzicerea Polymarket în România, nu poate fi monitorizat sau fiscalizat prin reglementări adaptate, așa cum se întâmplă în alte state care permit platforma sub licență sau supraveghere. Președintele a precizat că în comunicare publică de la finele lui semptembrie 2025, instituția a indicat o creștere semnificativă a activității și volume de tranzacții asociate. Monitorizarea și fiscalizarea efectivă a unei activități presupun, în primul rând, existența unei baze legale aplicabile, iar ulterior existența unui operator licențiat, supus obligațiilor de raportare, audit, control și conformare.

”Or, în lipsa licențierii/ autorizării în România:

• nu există un raport juridic între ONJN și Polymarket care să permită exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control și să impună, în mod direct, obligații de raportare către autoritatea competentă
• nu pot fi impuse în mod direct obligațiile specifice operatorilor licențiați de protecție a jucătorilor (KYC/AML, măsuri de joc responsabil, autoexcludere, politici de prevenire a fraudelor, canale de reclamații, auditare etc.);
• nu poate fi asigurată trasabilitatea și responsabilitatea juridică la nivelul standardelor impuse operatorilor licențiați.

Prin urmare, prima condiție pentru orice model de “supraveghere” este intrarea în legalitate, adică licențierea și autorizarea”, a spus Soare.

Soare: ”putem discuta despre nevoia de a actualiza cadrul normativ”

Comunicarea ONJN subliniază că tehnologia blockchain nu schimbă natura juridică a activității. Cum explică ONJN faptul că alte jurisdicții (ex. SUA, Canada, UK (parțial)) permit activități similare prin reglementare adaptată tehnologic? ”Deși Polymarket se prezintă ca o „platformă de trading pe evenimente” sau o „piață de predicții”, încadrarea juridică a activității este cea de pariu în contrapartidă, conform prevederilor legale în vigoare. Tehnologia utilizată (blockchain) reprezintă un element neesențial, care nu modifică încadrarea juridică. Așa cum ați punctat, cadrul normativ poate evolua, iar în măsura în care legislația din România va introduce reglementări specifice privind astfel de tehnologii sau modele operaționale, ONJN le va aplica în limitele competențelor sale.

ONJN nu este împotriva unor noi modele sau tehnologii, cu atât mai mult nu este împotriva unei entități comerciale, cum este în acest caz Polymarket. Situația trebuie analizată la nivel de principiu aplicabil, motiv pentru care modelul de business trebuie să fie în acord cu normele în vigoare. Desigur, putem discuta despre nevoia de a actualiza cadrul normativ, aspect unde autoritatea poate oferi suport de specialitate, însă inițiativa nu aparține ONJN”, a răspun oficialul Oficiului.

Cum ar putea reveni Polymarket în România

Am mai întrebat dacă există posibilitatea ca Polymarket să obțină o licență în România, similar cu modelul CFTC din SUA. Dacă nu, care sunt barierele legale specifice?

”În România nu există un mecanism de autorizare echivalent CFTC pentru astfel de produse derivate; dacă activitatea este încadrabilă ca joc de noroc online, singura cale legală este licențierea și autorizarea conform OUG 77/2009. Pe scurt, având în vedere cadrul normativ actual, dacă Polymarket intențoionează să opereze legal în România, are o singură cale: să respecte procedura prevăzută de OUG 77/2009 și să ceară licență și autorizare, ca orice alt operator de jocuri de noroc sau să își schimbe modelul de business prin care a operat în România, astfel încât activitatea să nu mai fie încadrată ca joc de noroc”, a afirmat Soare.

România nu e mai riscantă decât alte state

ONJN a invocat riscuri pentru protecția jucătorilor și evitarea evaziunii fiscale. Am rugat conducerea ONJN să ne comunica care sunt dovezile concrete că aceste riscuri sunt mai mari în România decât în țări unde platforma este permisă sub supraveghere. ”ONJN nu susține că aceste riscuri ar fi „mai mari în România” decât în alte state, ci constată că accesul la o platformă neautorizată generează, în mod obiectiv, riscuri semnificative, tocmai pentru că acestea nu pot fi prevenite sau gestionate prin instrumentele de monitorizare și control aplicabile operatorilor licențiați. În lipsa licenței/autorizării în România, nu există un raport juridic care să permită ONJN să impună obligații de audit, raportare, măsuri de joc responsabil sau garanții fiscale, iar tolerarea unui operator neautorizat ar crea un precedent periculos, cu potențial de legitimare a pieței gri/negre și de afectare a concurenței loiale cu operatorii care respectă legea și contribuie fiscal.

Trebuie să ținem cont de dimensiunea reală a fenomenului: potrivit studiului Yield Sec 2024, piața neagră reprezintă aproximativ 71% din piața europeană a jocurilor de noroc, fiind evaluată la 80,6 miliarde de euro, în timp ce piața reglementată acoperă doar 29%, cu efecte directe asupra protecției consumatorilor și asupra veniturilor bugetare. În mod firesc, nimeni nu este mai presus de lege, iar aplicarea normelor trebuie să fie unitară pentru toți operatorii”, a fost răspunsul formulat de președintele ONJN.

Obligația ONJN, în raport cu piața neagră, este aceea de a dispune măsuri de blocare și restricționare a accesului la platformele neautorizate

Ziarul PUTEREA a mai întrebat dacă a fost luată în considerare implementarea unor mecanisme de control sau raportare fiscală adaptate pentru piața românească, în locul interdicției totale. ”În ceea ce privește implementarea unor mecanisme de control sau raportare fiscală „adaptate”, trebuie precizat că ONJN nu are competența de a modifica cadrul primar de reglementare aplicabil, respectiv dispozițiile O.U.G. nr. 77/2009. Orice modificare de substanță a regimului juridic al jocurilor de noroc online este de competența legiuitorului, competența ONJN fiind aceea de a aplica legea în vigoare.

Până la eventuala analiză și adoptare a unor soluții legislative noi, obligația ONJN, în raport cu piața neagră, rămâne aceea de a dispune măsuri de blocare și restricționare a accesului la platformele neautorizate.

În acest sens, prin Legea nr. 141/2025, ONJN a propus și a obținut introducerea unui set amplu de instrumente pentru combaterea pieței negre, atât în sectorul jocurilor de noroc terestre, cât și în mediul online, într-o abordare structurată și aliniată practicilor europene. În mediul online, s-au introdus obligații suplimentare de raportare pentru operatorii de clasa a II-a și un instrument esențial: ordinul de eliminare a conținutului ilegal, emis direct de ONJN. De la intrarea în vigoare a acestor prevederi, autoritatea a emis aproximativ 40 de ordine de eliminare, ca măsură concretă de limitare a accesului la conținut neautorizat. De asemenea, în cadrul ultimei întâlniri de lucru cu Meta Europe din 15 decembrie 2024, reprezentanții companiei au confirmat un grad de implementare de 98% a ordinelor emise de ONJN, ceea ce indică un nivel ridicat de conformare. Excepțiile punctuale rămase sunt monitorizate în mod constant, iar autoritatea continuă cooperarea instituțională pentru remedierea acestora”, a mai spus Soare.

Cum se justifică ONJN faptul că România este singura (sau una dintre puținele) țări care aplică această abordare preventivă

Comunicarea ONJN de la finele lui septembrie 2025 menționa riscul ca orice operator să transforme blockchain-ul într-un „paravan pentru pariere ilegală”. Întrebarea logică după această afirmație e următoarea: Cum se justifică ONJN faptul că România este singura (sau una dintre puținele) țări care aplică această abordare preventivă, în timp ce alte state adoptă reglementări pragmatice și supraveghere activă?

”Riscul semnalat de ONJN nu vizează tehnologia blockchain în sine, ci posibilitatea utilizării acesteia ca instrument de eludare a cadrului legal existent, prin prezentarea unei activități cu caracter de joc de noroc sub o formă aparent inovatoare din punct de vedere tehnologic, dar care, în substanță, funcționează în afara regimului de licențiere și autorizare prevăzut de legislația română.

În concret, anumite modele operaționale permit reconfigurarea activităților de pariere sub forma unor așa-numite „piețe de predicții”, în care pariurile clasice în cotă fixă sunt transformate formal în tranzacții în contrapartidă între utilizatori. O astfel de reconceptualizare, realizată exclusiv la nivel declarativ, nu poate conduce la excluderea automată a acestor activități din sfera jocurilor de noroc, în condițiile în care ele produc aceleași efecte economice și comportamentale și implică aceleași riscuri pentru consumatori. Acceptarea unei astfel de abordări ar crea un precedent periculos, permițând ocolirea legislației prin simpla schimbare a etichetei juridice a activității.

Din această perspectivă, orice eventuală integrare a unor modele bazate pe tehnologii emergente în piața reglementată trebuie să fie precedată de o analiză legislativă aprofundată, realizată de legiuitor, care să stabilească în mod clar condițiile de autorizare, mecanismele de protecție a jucătorilor, cerințele de trasabilitate, precum și regulile de monitorizare și control al fluxurilor financiare. Până la adoptarea unui astfel de cadru, autoritatea de reglementare are obligația de a aplica legislația în vigoare, în forma sa actuală.

Totodată, este important de subliniat că România nu este o excepție în această materie. Și în alte jurisdicții europene sau internaționale au fost adoptate măsuri de restricționare sau blocare a unor platforme care desfășurau activități de jocuri de noroc fără autorizație, inclusiv sub pretextul unor modele tehnologice inovatoare. Aceste intervenții nu reprezintă o abordare preventivă excesivă, ci o aplicare firească a cadrului legal intern, menită să protejeze consumatorii și să asigure integritatea pieței reglementate.

Această abordare nu reflectă o atitudine retrogradă, ci reprezintă o măsură necesară pentru menținerea exercitării efective a monopolului de stat asupra unei activități reglementate. Inovația trebuie încurajată, iar cadrul normativ nu poate rămâne ancorat în realități depășite; tocmai de aceea, o adaptare legislativă este legitimă și necesară. Cu toate acestea, orice astfel de adaptare trebuie realizată într-un mod care să permită statului să își păstreze controlul asupra exploatării activității respective și să prevină eludarea monopolului prin reîncadrarea formală sau etichetarea artificială a unor activități care, în substanță, fac obiectul acestuia. În lipsa unor astfel de garanții, monopolul de stat ar fi golit de conținut prin simple artificii de calificare juridică”, a declarat șeful Oficiului.

Strategia ONJN pe termen mediu

O altă solicitare a publicației noastre s-a referit la strategia pe care ONJN o are pe termen mediu pentru armonizarea legislației românești privind piețele de predicție bazate pe blockchain cu bunele practici internaționale. Vlad-Cristian Soare a răspuns: ”În România, cadrul de reglementare în materia jocurilor de noroc funcționează pe baza actelor normative în vigoare, iar așa-numitele „bune practici internaționale” nu reprezintă, prin ele însele, un izvor de drept aplicabil. Prin urmare, ONJN nu poate realiza o „armonizare” normativă prin simple măsuri administrative, în absența unei voințe exprese a legiuitorului, concretizată într-un act normativ care să reglementeze distinct piețele de predicție bazate pe blockchain. Rolul ONJN este acela de autoritate administrativă care aplică legea și controlează. În măsura în care va exista o inițiativă legislativă adoptată care să stabilească un regim juridic clar pentru astfel de produse, ONJN va aplica noile dispoziții în limitele competențelor sale și va asigura implementarea și supravegherea acestora.”

Nu există obligația legală ca măsurile ONJN privind operatorii neautorizați să fie condiționate de un „raport comparativ” internațional

Am mai întrebat dacă există vreo evaluare publică sau raport comparativ care să arate de ce România trebuie să fie în grupul restrâns de state care blochează Polymarket, în loc să adopte un model de licențiere sau supraveghere. ”Nu există obligația legală ca măsurile ONJN privind operatorii neautorizați să fie condiționate de un „raport comparativ” internațional. Fundamentul intervenției este cadrul normativ național în vigoare, care condiționează desfășurarea jocurilor de noroc online de licențiere și autorizare; în lipsa acestora, platforma intră în categoria activităților neautorizate, pentru care legislația prevede măsuri de restricționare a accesului și nu alte măsuri intermediare.

În plus, alternativa invocată – „model de licențiere” – există deja în România. În lipsa parcurgerii acestei proceduri, ONJN nu poate trata platforma ca fiind „sub supraveghere”, deoarece supravegherea presupune în mod necesar un operator licențiat și supus obligațiilor de control, raportare și conformare”, a fost răspunsul primit.

Mai multe state europene au blocat parțial Polymarket

Anumite state europene (Belgia, Franța, Polonia) au blocat doar parțial sau pentru anumite tipuri de tranzacții, iar România aplică interdicție totală. Am solicitat ONJN să explice această situație. ”Diferențele de abordare dintre statele europene trebuie analizate prin prisma autonomiei fiecărei jurisdicții de a-și aplica propriul cadru legal. A întreba de ce România aplică o interdicție totală, în timp ce alte state au optat pentru restricții parțiale, este similar cu a întreba de ce, pentru o faptă săvârșită pe teritoriul României, se aplică Codul penal român și nu legislația penală a unui alt stat, care ar putea avea un regim mai permisiv sau sancțiuni diferite.

Pentru a înțelege mai ușor aceste diferențe, poate fi utilizată o analogie simplă: în unele state este permisă utilizarea Bitcoin pentru plata anumitor servicii, în timp ce în altele acest lucru nu este prevăzut de lege. Faptul că o jurisdicție permite o astfel de practică nu înseamnă că ea devine automat permisă și în România, atât timp cât cadrul legal intern nu o reglementează. În mod similar, în România nu există nici premisa juridică pentru o utilizare „parțială” a unor instrumente sau mecanisme nereglementate.

În domeniul jocurilor de noroc, regulile diferă în mod legitim de la un stat la altul, iar legislația română nu prevede un mecanism de restricționare parțială a activității platformelor nelicențiate. În lipsa unui astfel de cadru normativ, singura măsură legală pe care ONJN o poate aplica este blocarea sau restricționarea totală a operatorilor care desfășoară activități fără licență. Această abordare nu reprezintă o opțiune discreționară, ci o consecință directă a aplicării legii în vigoare, în limitele competențelor conferite autorității de reglementare”, a conchis Vlad-Cristian Soare.