„Pomul de Sfântul Ilie”, obicei din Luna Prutului înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial

A fost inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial un obicei care mai este păstrat de localnicii din satele din zona Lacului Brateș, din Lunca Prutului, pentru comemorarea celor trecuți la cele veșnice printr-un ritual care are loc în ziua de Sfântul Ilie, pe 20 iulie.

Pe 3  septembrie, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii a aprobat în unanimitate înscrierea în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial a obiceiului „Pomul de Sfântul Ilie”, care este tradițional în comunitățile din zona Lacului Brateș.

Obiceiul „Pomul de Sf. Ilie”, un ritual unic în România reprezintă o formă de comemorare a celor trecuţi la cele veșnice, printr-o ceremonie specifică, desfăşurată anual în ziua de Sfântul Ilie.

Cercetarea şi documentarea obiceiului, pentru înscrierea în Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial, au fost realizate în perioada 18 – 20 iulie 2025, de către mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Documentarea s-a realizat în comuna Tuluceşti, ca activitate de cercetare folclorică pe teren în cadrul proiectului „Promovarea patrimoniului imaterial şi a culturii naţionale în România şi Republica Moldova – KULtura” ROMD00648, finanţat prin Programul Interreg NEXT Romania-Republica Moldova  2021-2027.

Principalul inițiator al promovării acestui obicei popular este Paul Buța, folclorist, meșter popular și artist la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați. El este inițiatorul proiectului „Vatra cu Dor” de la Șivița, prin care a pus în valoare o gospodărie țărănească din Lunca Prutului care își deschide porțile pentru vizitatori pe tot parcursul anului. Ca meșteșugar de măști populare, Paul Buța a fost invitat de mai multe ori la Festivalul de la Veneția.

Prin includerea obiceiului „Pomul de Sf. Ilie” în Patrimoniul Cultural Imaterial se mai face un pas în punerea în valoare a obiceiurilor și tradițiilor populare din această zonă a țării.

 „Obiceiul s-a pierdut în timp, dar încă mai e păstrat bine la Şiviţa şi la Tuluceşti sau Tătarca. Tradiția Pomului de Sfântul Ilie e pentru toți cei ce decedau de la Sfântul Ilie trecut până la cel prezent. Acestora li se scotea pomul cu colăcei, porumbei, pupeze, turturele din pâine, scăriță şi prescuri cu forme deosebite. În el se puneau, simbolic, cele necesare în viață: haine, scăunel, oglindă, candelă, mătură și făraș. Mătura era obligatorie, pentru că acela ce primea pomul trebuia să măture toată calea până acasă. Acest pom se dădea de pomană unei rude sau unui sărac, omul îşi lua ce era în pom și pleca cu ele acasă, dar în pom trebuia să rămână <<ofranda cerului>>, un colăcel, un fruct, un porumbel din aluat, pe care, dacă nu le mâncau păsările, le luau copiii satului”,  spune Paul Buța despre acest obicei.