Pornografia deepfake: noua armă digitală împotriva femeilor în politică și în spațiul public

Un site pornografic italian, cu peste 700.000 de abonați, a căzut după ce s-a descoperit că difuza imagini false și trucate cu femei politicieni, jurnaliste și chiar cu premierul Giorgia Meloni. Cazul a explodat în Italia, dar ecourile sale sunt europene: tehnologiile AI care pot fabrica imagini intime false pun în pericol demnitatea, cariera și chiar siguranța femeilor expuse public. Fenomenul se extinde rapid, iar legislațiile naționale și europene par mereu cu un pas în urmă.

Cazul Meloni: când prim-ministrul devine victimă

Procurorii din Florența au deschis o anchetă după ce s-a descoperit că un site de conținut pentru adulți găzduia imagini false cu femei din politică și media. Printre victime se află chiar Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, care a reacționat tranșant:

„Sunt dezgustată de ce s-a întâmplat. Vreau ca cei responsabili să fie pedepsiți cu maximă fermitate. Este revoltător ca, în 2025, încă mai există oameni care cred că e normal să calce în picioare demnitatea unei femei și să o țintească cu insulte sexiste și vulgare, ascunzându-se în spatele anonimatului sau al unei tastaturi.”

Pe lista femeilor vizate se află și senatoarea Mara Carfagna, lider al partidului de centru-dreapta Noi Moderații, care a descris situația drept „înspăimântătoare”. Ea a propus o lege care să oblige platformele să înregistreze identitatea reală a utilizatorilor și să întărească protecția juridică a fotografiilor personale.

Cum funcționează această nouă formă de abuz digital

Site-ul, închis săptămâna trecută, adunase o bază uriașă de peste 700.000 de abonați. Imaginile erau preluate fără consimțământ de pe conturi de social media sau de pe platforme precum OnlyFans, apoi modificate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a exagera trăsături intime sau a crea scene sexuale inexistente.

Mai grav, victimele erau șantajate: unele femei au relatat că li s-au cerut până la 1.000 de euro lunar pentru ca fotografiile lor să fie șterse de pe platformă.

Această practică combină trei elemente toxice:

• tehnologia AI, care face falsul extrem de convingător;
• cultura misogină, care consumă și răspândește conținut fără a pune la îndoială sursa;
• modelul economic de șantaj, care transformă victima în client forțat.

Nu e un caz izolat: explozia „revenge porn” și a deepfake-urilor

Cazul Meloni e doar partea vizibilă a aisbergului. În paralel, anchetatorii italieni investighează și grupuri online de tipul „Mia Moglie”, unde bărbați distribuiau imagini intime ale propriilor soții sau partenere. Grupul a fost șters de Meta pentru încălcarea politicilor împotriva exploatării sexuale, dar existența lui arată amploarea fenomenului.

Italia a introdus în 2019 infracțiunea de „revenge porn”, însă explozia deepfake-urilor face ca legea să devină insuficientă. Nu mai e vorba doar despre parteneri răzbunători care distribuie imagini reale, ci despre fabricarea unor imagini false, imposibil de deosebit de realitate, care pot distruge cariere și vieți în câteva ore.

Dimensiunea socială: femeile din spațiul public, ținte preferate

Particularitatea acestor cazuri e clară: victimele sunt femei cu vizibilitate publică – politicieni, jurnaliști, activiste. Mesajul implicit e unul de intimidare: „nu contează cine ești, putem să te reducem la un obiect sexual printr-un click”. Este o armă de control simbolic și psihologic.

Comentariile de pe platforme, adesea vulgare și sexiste, arată cum o parte din public participă activ la această degradare, amplificând daunele morale.

Ce soluții există?

1. Legislație mai clară și mai dură: sancțiuni penale severe pentru producerea și distribuirea de imagini false cu caracter sexual, indiferent de consimțământ.
2. Obligații pentru platforme: verificarea identității reale a utilizatorilor, reacție rapidă la sesizări, transparență în caz de șantaj digital.
3. Instrumente tehnologice inverse: folosirea AI pentru detectarea deepfake-urilor și semnalarea lor automatizată.
4. Educație digitală: publicul trebuie să înțeleagă gravitatea fenomenului și să respingă consumul de conținut exploatativ.
5. Solidaritate publică: poziții ferme, precum cele ale Giorgiei Meloni, transmit un mesaj puternic victimelor: nu sunt singure.

Demnitatea nu se negociază

Cazul Meloni scoate în evidență un adevăr incomod: tehnologia nu e neutră. În mâini greșite, AI-ul devine instrument de umilire și de șantaj. Dacă în trecut spațiul privat era violat prin „revenge porn”, astăzi spațiul public e invadat de „deepfake porn”.

Nu mai e doar o problemă individuală, ci una politică, socială și democratică. Când liderul unei țări este vizat, atacul nu e doar la adresa unei persoane, ci la adresa întregii societăți.

Și de aceea, întrebarea nu mai este „dacă” vom acționa, ci „cât de repede” putem construi bariere legale, tehnologice și culturale împotriva unei practici care amenință să devină banalitate.

Pe scurt: cine au fost „atinse” de scandal

1. Giorgia Meloni

Premierul Italiei s a declarat „dezgustată” după ce fotografiile manipulate sexual cu ea au apărut pe Phica. A însoțit mesajul de o solidaritate fermă față de toate femeile vătămate.

2. Arianna Meloni

Sora premierului – și ea a fost victima publică a platformei, în primul rând prin fotografii difuzate fără consimțământ și în contexte sexualizate.

3. Elly Schlein

Lidera opoziției a fost printre cele mai mediatizate victime. A declarat că aparițiile ei pe site erau însoțite de comentarii care incitau la violență sexuală.

4. Alessandra Moretti

Membru al Parlamentului European — și ea a depus plângeri penale după ce a descoperit că imagini manipulate cu ea se aflau pe site, alături de comentarii misogine și chiar apeluri la viol.

5. Chiara Ferragni

Printre victime a figurat și celebra influenceriță – fotografii ale ei, preluate din social media, au fost postate fără acord, în scop de obiectificare și ridiculizare.

6. Paola Cortellesi

O altă celebritate din lumea filmului, și ea victimizată pe platformă.

7. Valeria Campagna

Politiciană din Partidul Democrat (PD), printre primele care au depus plângere oficială și au denunțat public invazia intimității lor.

8. Alessia Morani

De asemenea membră PD, a reacționat dur pe social media și a depus plângeri după ce a descoperit imagini și comentarii indecente la adresa ei.

9. Alessandra Mussolini

Fapt puțin mediatizat, dar menționat, corespondenta președintelui Senatului a fost și ea afectată; a fost citată criticând abuzul online asupra femeilor, într-un context neobișnuit de larg.

10. Sara Funaro

Primarul unui oraș (Florența) — s-a descoperit că i-au fost publicate imagini fără consimțământ pe Phica. A fost deschisă o investigație separată pentru calomnie la adresa ei, iar ea însăși a denunțat invadarea intimității publice.

Scandalul a devenit un adevărat moment de cotitură, generând anchete ample: procurorii romani au început o mega-investigație pe filiera „revenge porn”.