Prăbușirea dronei rusești la Galați creează un precedent periculos pentru România și NATO, avertizează ISW

Prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc de locuințe din Galați, în noaptea de joi spre vineri, depășește nivelul unui simplu incident de frontieră și poate marca un moment de cotitură în războiul din vecinătatea României. Potrivit unei analize publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), este pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina când o incursiune cu dronă lansată de Moscova provoacă victime civile pe teritoriul unui stat membru NATO.

Experții americani consideră că evenimentul ridică semne de întrebare serioase privind securitatea regională și indică o toleranță tot mai mare a Kremlinului față de riscul producerii unor incidente grave în interiorul Alianței Nord-Atlantice.

Ministerul Apărării Naționale a confirmat că aparatul implicat a fost o dronă Geran-2, versiunea produsă în Rusia după modelul iranian Shahed-136. Aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc și a lovit un imobil cu zece etaje din Galați, situat la aproximativ șapte kilometri de granița cu Ucraina.

În urma impactului, încărcătura explozivă a dronei a detonat, provocând un incendiu la nivelul acoperișului și al ultimului etaj al clădirii. O femeie în vârstă de 53 de ani și fiul său de 14 ani au suferit răni.

11:37 • ACTUALITATE

Cum ar putea reacționa NATO după incidentul dronei rusești căzute pe blocul din Galați

13:53 • POLITICĂ

Ambasadorul SUA la NATO condamnă incidentul de la Galați: „Suntem alături de România”

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că în momentul producerii incidentului zeci de drone rusești se deplasau spre vest, iar una dintre acestea ar fi putut fi deviată de sistemele de apărare ucrainene din zona Reni înainte de a ajunge pe teritoriul României. Șeful statului a atribuit întreaga responsabilitate Federației Ruse, acuzând Moscova că ignoră normele internaționale și pune în pericol cetățenii unui stat aliat NATO.

Potrivit președintelui, evenimentul reprezintă cel mai grav incident de securitate înregistrat în România de la declanșarea războiului din Ucraina. În urma consultărilor cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, autoritățile române au decis închiderea Consulatului Rusiei de la Constanța.

Analiza ISW arată că episodul de la Galați nu poate fi privit ca un caz izolat. De la începutul conflictului, drone rusești au încălcat spațiul aerian al României în repetate rânduri, iar resturi ale acestora au fost descoperite de mai multe ori pe teritoriul național. Diferența majoră este că, până acum, astfel de incidente nu au provocat victime.

Analiștii susțin că frecvența acestor incursiuni sugerează că Moscova acceptă drept consecință inevitabilă posibilitatea ca dronele sale să ajungă în spațiul aerian NATO. Mai mult, în opinia lor, Kremlinul pare dispus să își asume inclusiv riscul producerii unor victime civile în state membre ale Alianței, dacă acest lucru apare ca efect secundar al operațiunilor desfășurate împotriva Ucrainei.

În ultimii ani, aparate de zbor rusești sau ucrainene au ajuns accidental și în alte țări de pe flancul estic al NATO, inclusiv în Polonia, Croația, Lituania, Letonia și Estonia. Un episod semnificativ a avut loc în Polonia, unde incursiunea unui număr mare de drone a determinat pentru prima dată activarea focului defensiv NATO împotriva unor mijloace aeriene asociate Rusiei.

După incidentul de la Galați, una dintre principalele întrebări a fost de ce drona nu a fost neutralizată înainte de impact. Armata română a ridicat imediat de la sol două aeronave F-16 și un elicopter, însă timpul de reacție a fost extrem de redus.

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat că între identificarea dronei în spațiul aerian românesc și momentul impactului au trecut aproximativ patru minute. În plus, actualul cadru legal și operațional limitează posibilitatea unor interceptări care ar putea afecta spațiul aerian al unui stat vecin, inclusiv al Ucrainei. Militarii au invocat și riscul ca resturile rezultate în urma distrugerii dronei să producă daune suplimentare într-o zonă urbană dens populată.

ISW apreciază că incidentul scoate la iveală vulnerabilități ale actualului sistem regional de apărare și ar putea determina NATO să analizeze noi formule de cooperare în domeniul apărării antiaeriene cu Ucraina și Republica Moldova.

Reacția Moscovei a urmat două direcții distincte: contestarea responsabilității și transmiterea unor mesaje de intimidare către Occident. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că statele europene sunt implicate direct în conflict și a avertizat că incidente similare s-ar putea repeta.

La rândul său, Vladimir Putin a pus la îndoială proveniența dronei și a sugerat, fără a prezenta dovezi, că aceasta ar putea aparține Ucrainei. Autoritățile române au respins categoric aceste afirmații, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, declarând că există suficiente elemente care indică originea rusă a aparatului.

Potrivit ISW, aceste mesaje fac parte dintr-o strategie mai amplă prin care Kremlinul încearcă să transfere responsabilitatea asupra Kievului, să testeze reacția NATO și să normalizeze ideea că statele membre ale Alianței pot deveni victime indirecte ale războiului.

Experții americani avertizează că astfel de incidente vor continua probabil atât timp cât Rusia utilizează drone în apropierea frontierelor NATO. În consecință, Alianța ar putea fi nevoită să își adapteze procedurile și mecanismele de apărare aeriană pentru a reduce riscurile la adresa populației civile și pentru a răspunde mai eficient unor situații similare în viitor.