Prea mult verde strică. Studiul care arată că plantele cresc stresul, nu îl reduc

De ani de zile, ideea că plantele din locuință reduc stresul și aduc liniște este privită drept o certitudine. Însă un nou studiu publicat în Science Direct contrazice parțial această percepție, arătând că prea multe elemente naturale – mai ales în spații închise – pot avea efectul invers: cresc nivelul de tensiune psihologică.

Cum s-a făcut studiul: 11 săli virtuale, mii de variabile analizate

Echipa de cercetători a creat 11 săli de conferință virtuale, diferite prin numărul de plante, cantitatea de lemn și deschiderea către exterior. Folosind un program special, Nature View Potential, au măsurat proporția exactă de elemente naturale vizibile în fiecare încăpere.

Apoi, 412 participanți au fost rugați să se imagineze lucrând zilnic în aceste spații și să îndeplinească sarcini sub presiune, precum exerciții cronometrate, anagrame și calcule mentale.

Rezultatele: mai puțină verdeață, mai multă liniște

Concluziile au fost surprinzătoare. Spațiile care conțineau aproximativ 20% elemente naturale – adică o prezență vizuală echilibrată de plante, lemn și lumină naturală – au fost evaluate ca fiind cele mai relaxante. Participanții au raportat o stare psihologică mai bună, mai multă concentrare și sentiment de apartenență.

17:03, 08.11.2025 • Sănătate

Stresul, noul inamic al ficatului. Cum ajunge boala „tăcută” să afecteze tot mai mulți oameni sănătoși

În schimb, camerele în care natura domina câmpul vizual în proporție de 60% au fost percepute ca aglomerate, obositoare și chiar stresante. Mulți participanți au spus că abundența de plante și materiale naturale le dădea senzația de sufocare, nu de calm.

Echilibrul, cheia unui design interior sănătos

Autorii studiului au subliniat că echilibrul contează mai mult decât abundența. Un design interior care integrează cu moderație natura – prin plante, texturi organice, lumină naturală și deschidere vizuală – are efecte benefice mai mari decât unul copleșit de verdeață.

Cercetătorii au mai explicat că nevoia de natură diferă în funcție de context. În mediul urban, unde contactul cu spațiile verzi este limitat, găsirea acestui echilibru devine crucială pentru sănătatea mentală.

Rezultatele ar putea influența modul în care vor fi proiectate în viitor birourile, școlile și locuințele, dar și strategiile de design biophilic – conceptele care aduc elemente naturale în mediul construit.

Tot mai mulți oameni caută alinare în remedii naturale pe bază de plante

Stresul ne poate atinge pe toți – și, atunci când devine cronic, efectele sunt vizibile. Tulburările de somn, iritabilitatea, scăderea capacității de concentrare și durerile de cap sunt doar câteva dintre semnele care arată că organismul nu mai face față.

Tensiunea se acumulează în corp, mai ales la nivelul gâtului și al umerilor, iar conflictele interioare duc la fluctuații ale dispoziției și la o reacție exagerată față de situații banale. Mulți recunosc că ajung să ridice tonul la cei dragi sau să se simtă epuizați chiar și după perioade scurte de activitate intensă.

În fața acestei presiuni, tot mai multe persoane aleg remedii naturale, inspirate din tradiția ayurvedică, un sistem vechi de peste 3.000 de ani care promovează echilibrul între corp, minte și spirit.

Plante precum ashwagandha, tulsi (busuiocul sfânt) sau rhodiola sunt folosite de secole pentru a regla nivelul de cortizol – hormonul stresului – și pentru a sprijini adaptarea organismului la factorii externi. În prezent, aceste plante sunt studiate și în laboratoare moderne, fiind incluse în suplimente alimentare sau ceaiuri dedicate relaxării și concentrării mentale.

Specialiștii în sănătate mintală atrag însă atenția că niciun remediu natural nu poate înlocui complet odihna, mișcarea și igiena emoțională. Plantele pot ajuta, dar adevărata schimbare apare atunci când omul își restructurează programul și își oferă timp pentru reconectare.