Premierul Bolojan, despre recesiunea tehnică: „Un cost anticipat”

Intrarea oficială a României în recesiune tehnică a generat prima reacție amplă din partea șefului Executivului. Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj detaliat în care explică de ce această contracție economică nu trebuie privită ca o criză, ci ca un efect secundar necesar al unei „intervenții chirurgicale” asupra finanțelor țării. Potrivit acestuia, România se află într-un proces accelerat de schimbare a modelului economic, trecând de la consum pe datorie la investiții și producție.

Bolojan, despre costul tranziției spre o economie sănătoasă

Într-un comunicat menit să calmeze piețele și populația, premierul a ținut să precizeze că situația actuală a fost prevăzută de guvernanți. Bolojan susține că cifrele raportate de Institutul Național de Statistică reflectă „nota de plată” pentru reformele structurale demarate la jumătatea anului trecut.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a insistat asupra faptului că această scădere temporară este preferabilă unei prăbușiri viitoare cauzate de împrumuturi nesustenabile.

11:22 • POLITICĂ

România, oficial în recesiune tehnică. Grindeanu, atac devastator la Bolojan „Un tăvălug al deciziilor stupide”

10:01 • ECONOMIE

OFICIAL: România a intrat în recesiune tehnică! Scădere economică bruscă la finalul anului 2025

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a explicat premierul.

Dă vina pe moștenirea anului 2024:

Pentru a pune în context situația actuală, Ilie Bolojan a făcut o radiografie dură a anului precedent. Premierul a atras atenția că, deși în 2024 s-au cheltuit sume enorme, rezultatele economice au fost modeste, ascunzând dezechilibre majore.

„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8-9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a punctat Bolojan.

Mai mult, premierul a dezvăluit că economia a suferit și atunci, dar problemele au fost mascate de cheltuieli publice masive.

„Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”, a adăugat oficialul.

Corecția dureroasă și disciplina fiscală

Explicația pentru lipsa de performanță a anului trecut rezidă, în opinia premierului, în destinația banilor: „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent (…) nu către dezvoltarea reală a economiei”.

Bolojan a amintit de măsurile impopulare luate în vara anului 2025, recunoscând impactul social al acestora, dar subliniind necesitatea lor.

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulţumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita”, a mărturisit premierul.

Cu toate acestea, Bolojan consideră că datele validează noua direcție: deși s-a tăiat din cheltuieli („frânare accentuată”), economia a crescut în 2025 tot cu 0,6%, la fel ca în anul precedent, dar pe baze mai sănătoase.

„În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creştere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, a concluzionat Ilie Bolojan, asigurând românii că „nu traversăm o criză”, ci o perioadă de stabilizare necesară.