Premierul Ilie Bolojan clarifică situația. Adevărul despre decizia CCR privind pensiile speciale

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, luni, în totalitate, legea care prevedea reforma pensiilor speciale. Actul normativ urmărea creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și plafonarea pensiilor acestora la nivelul ultimului venit obținut. Premierul Ilie Bolojan a vorbit pentru prima dată despre acest subiect, încercând să clarifice situația tot mai tensionată.

Bolojan explică: Guvernul a respectat termenele prevăzute de lege

Premierul a explicat că Guvernul a respectat toate procedurile și termenele stabilite în procesul de adoptare a legii. El a arătat că Executivul a solicitat avizul consultativ al Curții Constituționale și a așteptat zece zile pentru răspuns, interval pe care îl consideră suficient și rezonabil din punct de vedere instituțional.

Bolojan a spus că respingerea legii arată faptul că în interiorul Curții au existat opinii divergente și că cel puțin patru judecători au considerat că Guvernul a acționat corect.

„Pentru că niciodată până acum CCR nu a dat termene și pentru că am așteptat zece zile pentru un aviz consultativ, între data solicitării avizului și data adoptării a fost zece zile, CCR a setat acum acest termen, pe care noi îl vom respecta. Dar acest refuz arată că cel puțin 4 judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil pentru un aviz consultativ”, a declarat premierul la Antena 3.

15:38 • POLITICĂ

Ilie Bolojan rupe tăcerea: ce s-a întâmplat între liceu și facultate. Vedeți diploma premierului

17:06, 22.10.2025 • POLITICĂ

Grindeanu îl avertizează pe Bolojan. Încă o greșeală îl poate trimite acasă

Inechitatea socială, cauza crizei de încredere

Premierul a vorbit și despre impactul social al acestei decizii, explicând că problema pensiilor speciale nu este decât una financiară, ci și una morală. El a afirmat că România trece printr-o criză bugetară, dar și printr-o criză de încredere în instituțiile statului, iar diferențele dintre categoriile de beneficiari au adâncit nemulțumirea populației.

Ilie Bolojan a subliniat că percepția publică este aceea că anumite grupuri sunt avantajate în detrimentul majorității contribuabililor și că această situație alimentează neîncrederea generalizată.

„Avem o criză bugetară, un deficit mare, dar și o criză de încredere majoră în instituții, în lumea politică, în justiție. De ce? Percepția cetățenilor e că unii sunt privilegiați în dauna majorității cetățenilor. Această componentă nu poate fi negată că e percepută ca un privilegiu nefundamentat”, a explicat premierul.

Diferențele față de standardele europene

Premierul a comparat situația din România cu sistemele de pensii din alte țări europene, arătând că acolo magistrații ies la pensie, în general, la 65 de ani, în timp ce în România mulți se retrag la 48–50 de ani.

Oficialul consideră că această diferență este nesustenabilă financiar și că afectează echilibrul sistemului public. Premierul a subliniat că durata medie în care un magistrat primește pensie în România depășește cu mult perioada activă de muncă.

„În toată Europa, magistrații ies la pensie la 65 de ani, unii peste, e anormal ca la noi să iasă la 48–50 de ani. E o aberație. E nesustenabil financiar.  Primește pensie până la 75–77 de ani, 25 de ani mai mult decât lucrează”, a spus Ilie Bolojan.

El a reamintit că, în anii anteriori, pensiile magistraților depășeau uneori salariul avut în activitate, situație corectată parțial prin plafonarea la nivelul ultimului venit obținut. Cu toate acestea, diferențele față de pensiile contributive rămân mari.

„În toată Europa, nicio pensie în sistemul judecătoresc nu depășește 70% din câștigurile din ultimii cinci ani. O pensie contributivă înseamnă între 50% din media ultimilor ani, 55-58% din media ultimilor ani. Aceste standarde de bun simț la nivel european pentru mine au fost o bornă. Eu nu îmi bat joc de cetățeni”, a adăugat premierul.