Premierul Ilie Bolojan, critici dure la adresa sistemului sanitar: bani mulți, rezultate slabe

Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă în privința cheltuielilor din sistemul de sănătate, declarând că România investește sume uriașe în acest sector, însă fără rezultate vizibile pentru pacienți.

Șeful Guvernului a precizat în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că, în ultimele decenii, ponderea fondurilor alocate Sănătății a crescut considerabil, fără ca eficiența sistemului să se îmbunătățească în mod real.

„În urmă cu 10 ani, 2014–2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului era de 11%. Acum au crescut la 14–16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu: 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”, a explicat Bolojan. El a subliniat că în ultimii patru ani bugetul CNAS a crescut de la 49 la 77 de miliarde de lei, dar sistemul rămâne deficitar, cu mari probleme de funcționare.

Sistemul are nevoie de 10 miliarde în plus pentru a funcționa normal

Premierul a relatat că, în urma unei întâlniri cu conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a aflat că sistemul are nevoie de încă 10 miliarde de lei pentru a încheia anul 2025 fără blocaje. El a avertizat că această tendință de creștere a cheltuielilor, în absența unor reforme reale, va deveni nesustenabilă.

„Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului, vom ajunge la 16% din venituri curente direcționate către Sănătate. Acest nivel se apropie de cel din pandemie, din 2020. Doar atunci am mai avut o astfel de creștere, în rest eram la 11%. Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună”, a adăugat Bolojan.

17:38 • POLITICĂ

Al doilea pachet de măsuri fiscale a fost lansat. Ilie Bolojan: Vizează două direcții clare

14:46 • POLITICĂ

Bolojan o primeşte pe Şoşoacă la Guvern

Salarii mari, dar fără legătură cu performanța medicală

Una dintre principalele surse de risipă identificate de premier este creșterea necontrolată a cheltuielilor cu personalul din sistemul sanitar. Potrivit acestuia, salariile nu sunt corelate cu volumul de muncă sau cu numărul de cazuri tratate.

„În Sănătatea din România, numărul de cazuri rezolvate nu este legat de cheltuielile cu personalul. Există alocări dedicate pentru salarii și nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță, pentru că nu are de ce.”, a punctat premierul.

În plus, Bolojan a atras atenția asupra unei anomalii instituționale: șefii de secții din spitalele clinice sunt numiți de universitățile de medicină, ceea ce creează un conflict de loialitate între structura academică și cea administrativă a spitalului. Totodată, a acuzat autoritățile locale că ocolesc plafonul legal de sporuri de 30%, prin includerea altor instituții în baza de calcul salarial.

Decontări umflate și consultanță pentru „optimizarea” cifrelor

Un alt punct sensibil abordat de premier îl reprezintă practica de a umfla foile de observație pentru a obține mai mulți bani de la Casa de Asigurări.

„Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele primite sunt mai mari. Nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că știi să scrii mai bine”, a afirmat Ilie Bolojan.

Bolojan a cerut ca CNAS să își intensifice controalele și să verifice riguros aceste practici, arătând că imaginea unor spitale performante nu se potrivește cu percepția negativă generală a populației față de sistemul medical.

România, campioană la consumul de medicamente scumpe

Premierul a criticat și politica de compensare a medicamentelor, susținând că România alocă fonduri disproporționat de mari pentru medicamente inovative, în detrimentul celor generice.

„Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt foarte scumpe, și suntem una dintre puținele țări în care ponderea acestora o depășește pe cea a medicamentelor generice. Genericele rezolvă 90% dintre boli la fel de eficient ca cele inovative. Aici trebuie să intervină Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări, ca să putem trata mai mulți pacienți cu bani mai puțini”, a declarat Bolojan.

El a cerut Ministerului Sănătății și CNAS să implementeze politici care să încurajeze prescrierea și compensarea medicamentelor generice, pentru a reduce costurile și a permite tratarea unui număr mai mare de pacienți cu aceleași resurse financiare.

Direcții clare de reformă în perioada următoare

În încheiere, premierul a subliniat că toate aceste disfuncționalități vor fi abordate în al doilea pachet de reforme fiscale și administrative, pe care Guvernul îl va lansa până la finalul lunii iulie. Reforma sistemului sanitar, alături de eficientizarea aparatului public, va constitui una dintre principalele priorități ale Executivului în perioada următoare.

„Nu mai putem continua cu un sistem care consumă enorm și oferă puțin. Este momentul să legăm banii de performanță, să încurajăm eficiența și să eliminăm risipa. Nu doar pentru echilibrarea bugetară, ci pentru a reda încrederea oamenilor în sistemul medical”, a concluzionat Ilie Bolojan.