Premierul Nicolae Ciuc în vizită la Brăila, în contextul războiului din Ucraina

Primul ministru a efectuat o vizită la Brăila pentru a discuta cu reprezentanții firmei Yazaki, care are mai multe capacități de producție în România, despre problemele cu care se confruntă companiile pe fondul crizei provocate de războiul din Ucraina, dar și pentru a constata stadiul lucrărilor la podul peste Dunăre, cel mai important proiect de infrastructură dezvoltat după 1990.

În contextul războiului din Ucraina, e nevoie de parteneriatul Guvernului cu mediul privat pentru depășirea dificultăților

O primă parte a vizitei a avut loc la fabrica de cablaje electrice și electronice pentru industria auto a companiei Yazaki România SRL Brăila. Compania japoneză Yazaki este o prezență importantă în economia românească, dar și în Europa.

În România, Yazaki este prezentă din 2003 și a investit în mai multe capacități de producție, la Ploiești, Caracal, Buzău, Arad, Timișoara și Brăila, acestea având în total de peste 9.000 de angajați. În Europa, Yazaki e prezentă în 23 de țări, cu 29 de fabrici, în care lucrează 44.000 de angajați. Yazaki România SRL Brăila, care produce zilnic cablajele pentru 1.200 de autoturisme, o fost dezvoltată printr-o investiție de 50 de milioane de euro și are 3.600 de angajați.

După ce a discutat cu reprezentanții Yazaki România despre problemele cu care se confruntă în contextul războiului din Ucraina, premierul Nicolae Ciucă a declarat că este necesară o mai bună colaborare între instituțiile guvernamentale și mediul privat pentru asigurarea condițiilor de continuare a producției și pentru păstrarea locurilor de muncă.

„Am discutat cu conducerea companiei și am putut să iau la cunoștință problemele cu care se confruntă, astfel încât să putem să identificăm împreună soluții pentru că, pe de o parte am avut criza generată de pandemia de Covid-19, iar de cealaltă parte, acum sunt influențe directe sau indirecte ale războiului din Ucraina și este nevoie de coordonare între mediul privat și instituția Guvernului, astfel încât să putem să asigurăm derularea în continuare a producției și să protejăm locurile de muncă.

Conducerea companiei ne-a explicat modalitatea în care reușesc să își păstreze resursa umană, 3.600 de angajați nu se țin foarte ușor în condițiile în care există întreruperi pe fluxul de producție, întreruperi care sunt generate, atât de scăderea cererii de automobile, cât și de întreruperea fluxurilor logistice”, a declarat Nicolae Ciucă.

Șeful Executivului s-a referit la pachetul de măsuri în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ 60% sunt fonduri direcționate pentru susținerea investițiilor, a retehnologizării industriale și deschiderea unor noi proiecte.

Premierul, după vizitarea șantierului podului peste Dunăre: „în viitor să dezvoltăm astfel de lucrări cu forțe proprii”

După ce a vizitat șantierul podului suspendat peste Dunăre, construit de companiile Astaldi SpA, din Italia și IHI Infrastucture Systems Co Ltd, din Japonia, dar la care colaborează și specialiști români, premierul a spus că participarea unor specialiști român la construirea, în premieră în România, a unui pod suspendat trebuie să aibă ca principal rezultat dobândirea know-how-ului care să ne permită ca în viitor astfel de proiecte de infrastructură să fie realizate de companii românești.

„Am stat de vorbă cu constructorii și sunt mândri de ceea ce au realizat. Îmi spunea domnul director că prin această lucrare România face un pas înainte în ceea ce privește construirea de poduri suspendate. Practic, acesta este singurul pod suspendat din țara noastră.

Este un aport al mai multor companii, din mai multe țări și este foarte important ca inginerii noștri să poată să identifice alte dezvoltări tehnologice prin care să putem ca în viitor să dezvoltăm astfel de lucrări cu forțele proprii”, a spus primul ministru.

Construirea podului este în grafic și acesta va fi dat inaugurat până la sfârșitul acestui an. „Noi avem datoria să putem să asigurăm finanțarea pentru ca dumnealor să dezvolte lucrările. Avem garanții de la constructor că se vor întreprinde toate demersurile și se vor executa lucrările astfel încât în luna decembrie, anul acesta, podul să poată fi dat în circulație”, a adăugat Ciucă.

Podul va intra în circulație la sfârșitul anului, dar drumul pentru conectarea la rețeaua națională s-ar putea să fie gata în 2023

Dincolo de optimismul primului ministru cu privire la respectarea termenului de construire a podului, există totuși o mare problemă.

Ministerul Transporturilor a întârziat procedurile pentru începerea lucrărilor de construire a drumului expres care să permită conectarea podului la rețeaua de drumuri naționale. Drumul DX6 este construit de Grupul UMB, al omului de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu și potrivit contractului încheiat în toamna lui 2021, lucrările ar urma să fie finalizate în toamna lui 2023.

În prezent, pe șantierul drumului de expres se lucrează și noaptea, la lumina farurilor, cu zeci de utilaje, pentru devansarea termenului de finalizare a lucrărilor.

Podul de la Brăila, suspendat la 38 de metri deasupra Dunării cu două cabluri de ancoraj cu lungimea totală de 81.000 km

Podul suspendat de la Brăila, care din punct de vedere constructiv seamănă cu celebrul „Golden Gate” din San Francisco, va avea o lungime totală de 1.974 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri și două deschideri laterale de 489 si 364 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 metri de la nivelul de inundații maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigație pe Dunăre.

Sistemul de suspendare cuprinde două cabluri principale şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.

Firele de oţel care formează cele două cabluri de ancoraj au o lungime totală de 81.000 de kilometri, adică ar putea înconjura de două ori Pământul la Ecuator. Lățimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,7 metri. Carosabilul va avea lățimea de 22 metri şi va fi alcătuit din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lățime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri lățime, două acostamente de 1,5 metri lățime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lățimi de câte 2,8 metri fiecare.