Presiune tot mai mare pe români: impozite majorate și inflație estimată la 10%, avertizează un consultant fiscal
Românii se pregătesc pentru un val de scumpiri, dar și de presiuni semnificative venite din zona fiscală, în contextul în care impozitele locale vor crește de la 1 ianuarie 2026 în unele cazuri cu peste 70%. Consultantul fiscal Veronica Duțu a atras atenția, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că aceste majorări, deși necesare pentru alinierea la nivelurile din Uniunea Europeană, vor afecta puternic populația, mai ales în lipsa unei creșteri proporționale a salariilor.
Consultantul fiscal Veronica Duțu a explicat că ajustarea taxelor reprezintă un proces firesc pentru convergența economică, însă impactul direct asupra celor cu venituri mici va fi sever. Inflația, care ar putea urca spre 10% până la finalul anului, accentuează presiunea asupra bugetelor familiilor, în special asupra celor care trăiesc din salariul minim.
Majorările de taxe aprobate, după decizia finală a Curții Constituționale
Creșterile de impozite locale sunt deja validate legislativ, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea depusă de AUR privind neconstituționalitatea actului normativ. Astfel, hotărârile intră în vigoare la începutul anului viitor, iar autoritățile locale vor aplica noile grile de taxare.
Veronica Duțu avertizează că impozitele pe locuințe și terenuri vor crește, în unele cazuri, cu cel puțin 75%. Specialistul subliniază însă că România pornea de la unul dintre cele mai mici niveluri de taxare din Uniunea Europeană, motiv pentru care ajustarea era previzibilă. Ea atrage atenția că, în lipsa unei corelări cu dinamica salariilor, românii riscă să resimtă disproporționat impactul acestor majorări.
Salariul minim, posibil înghețat în 2026
Potrivit surselor guvernamentale, premierul Ilie Bolojan ar lua în calcul menținerea salariului minim la nivelul actual și în 2026, în ciuda unei directive europene care impune creșteri anuale. Decizia ar urma să fie discutată în Consiliul Tripartit, unde Executivul se întâlnește cu patronatele și sindicatele.
Consultantul fiscal consideră că stagnarea salariului minim ar avea consecințe grave pe termen scurt și lung. În condițiile unei inflații ridicate, românii plătiți cu minimul pe economie s-ar confrunta cu o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. Pe termen lung, măsura ar putea impulsiona un nou val de emigrație, în special în rândul celor mai tineri și mai calificați angajați.
„Statele din Vest actualizează aproape anual salariul minim. Dacă România stagnează, diferența de venit devine și mai mare, iar plecarea în străinătate devine o opțiune tot mai atractivă”, a avertizat Duțu.
Politicile salariale, în centrul dezbaterilor
La acest moment, salariul minim pe economie este de 4.050 de lei brut, echivalentul a 2.574 de lei net. Sindicatele și PSD susțin o creștere substanțială a acestuia, în timp ce mediul de afaceri și premierul se opun, argumentând că majorarea ar îngreuna funcționarea companiilor, în special a celor din domeniile cu marje mici de profit.
Veronica Duțu a subliniat că, indiferent de presiunile economice, România are obligația de a respecta legislația europeană privind actualizarea anuală a salariului minim, un cadru menit să protejeze lucrătorii vulnerabili.
Ordonanța „trenuleț”: ce pregătește Guvernul pentru 2026
Surse apropiate Executivului susțin că Guvernul lucrează la ordonanța „trenuleț”, un document amplu care ar urma să cuprindă măsuri de înghețare a pensiilor și salariilor începând cu anul viitor. Singura facilitate fiscală care ar fi menținută este scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul minim.
În contextul în care deficitul bugetar rămâne ridicat, iar presiunea pe finanțele publice se accentuează, măsurile fiscale și bugetare anunțate pentru 2026 ar putea marca unul dintre cei mai dificili ani pentru veniturile populației.