Prețul petrolului urcă peste 110 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la pandemie

Prețurile petrolului au urcat luni peste 110 dolari pe baril, semnalând îngrijorări tot mai mari legate de efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării cu energie. Este pentru prima dată în aproape patru ani când benchmarkul global Brent depășește pragul de 100 de dolari pe baril. Comparativ cu perioada de dinaintea atacurilor Statelor Unite și Israel asupra Iranului, din 28 februarie, petrolul este cu aproximativ 50% mai scump, scrie The New York Times.

În Asia, unde economiile depind puternic de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, piețele bursiere au înregistrat scăderi semnificative: indicele bursier din Coreea de Sud a scăzut cu 6%, iar piețele japoneze au înregistrat pierderi între 4 și 5%.

Prețul petrolului a atins maxime de 115–120 dolari pe baril, înainte de a se tempera ușor, după ce Financial Times a raportat că miniștrii de finanțe din Grupul celor Șapte (G7) planifică o discuție privind eliberarea rezervelor strategice de petrol.

Președintele american Donald Trump a descris creșterea prețurilor ca fiind „pe termen scurt” și „un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea SUA și a lumii”, într-o postare pe platforma Truth Social.

10:23 • Energie

Petrolul se ieftinește după declarațiile lui Trump. Avem motive de optimism?

Închisă de mai bine de o săptămână, Strâmtoarea Ormuz afectează piața globală

Creșterea bruscă a prețurilor sugerează temeri tot mai mari ale traderilor privind accesul la petrolul și gazele naturale din Golful Persic. Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă crucială pe coasta de sud a Iranului, este aproape blocată de peste o săptămână, împiedicând livrările către piețele externe. Aproximativ o cincime din petrolul mondial și cantități semnificative de gaze naturale trec în mod normal prin această strâmtoare zilnic.

Cu puține semne că transportul maritim va reveni la normal în scurt timp, prețurile ridicate ale petrolului vor continua să majoreze costul carburanților la pompă. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei normale a crescut cu aproximativ 16% de la începutul conflictului, ajungând la 3,45 dolari pe galon, iar motorina a înregistrat o majorare de circa 22%.

Gaze naturale, utilizate pentru încălzire și producția de electricitate, au devenit de asemenea mai scumpe, în special în Europa și Asia, regiuni care depind masiv de importuri. În schimb, piața de gaze naturale din SUA a fost relativ protejată, țara fiind cel mai mare producător global.

Oficialii americani temperează îngrijorările

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a afirmat pentru CNN că actuala creștere a prețurilor reflectă „un mic premiu de frică” în piață, dar că nu există lipsuri de petrol sau gaze la nivel global. Potrivit acestuia, cel mai pesimist scenariu presupune perturbări în Strâmtoarea Ormuz pentru câteva săptămâni, nu luni.

Trump a declarat săptămâna trecută că Marina SUA ar putea escorta petroliere prin strâmtoare, însă Wright a precizat că forțele americane sunt concentrate pe limitarea capacităților iraniene de atac cu rachete și drone.

Riscurile asupra economiei și inflației

Creșterea bruscă a prețurilor la petrol și gaze a stârnit temeri privind accelerarea inflației. Rezerva Federală a SUA utilizează ratele dobânzilor ridicate pentru a tempera inflația și a încetini economia, dar datele recente privind locurile de muncă slabe au alimentat așteptările pentru eventuale reduceri ale dobânzilor.

Indicatorii privind așteptările investitorilor legate de inflație arată o creștere semnificativă: așteptările pentru următoarele 12 luni au urcat la aproximativ 4,5%, față de 2,3% la începutul anului. Aceasta a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, cu impact direct asupra costurilor de finanțare pentru companii și consumatori. De exemplu, randamentul obligațiunilor pe doi ani a crescut cu aproximativ 0,2 puncte procentuale, ajungând la 3,56%.