Prevederea e mama eficienței și verișoara inteligenței: CNA își pregătește scutul pentru un posibil 2026 cu alegeri anticipate
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/Valentin-Jucan.jpg)
Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, nu e omul care să vorbească în fraze decorative. Într-un interviu pentru News.ro, a pus pe masă un scenariu pe care puțini îl rostesc răspicat: alegeri anticipate în primăvara lui 2026. Și, spre deosebire de politicienii care își imaginează anticipatele ca pe un festival de urne, CNA le privește prin lentila cea mai rece posibilă: „Ce facem dacă?”
Când „dacă” nu e doar ipoteză, ci un plan de acțiune
Pe scurt: instituția își calibrează deja calendarul și resursele pentru acest scenariu, considerându-l „cel mai rău” posibil. Nu pentru că alegerile ar fi o catastrofă, ci pentru că vin la pachet cu un val de propagandă, dezinformare și atacuri cibernetice coordonate.
Propaganda rusă: de la sprint la maraton
Jucan afirmă tranșant că alegerile prezidențiale din 18 mai 2025 au fost un punct de cotitură pentru propaganda rusă în România. Dacă înainte obiectivul era influențarea rezultatelor pe termen scurt, acum strategia s-a mutat pe termen lung: remodelarea orientării pro-europene a românilor.
Nu vorbim doar despre meme cu ținta în Vest, ci despre un mecanism care împinge narativul „România singură, izolată, dezlipită de UE” – o poziționare ce ar lăsa țara în siajul Moscovei. Și aici apare o dificultate majoră: conținutul e tot mai greu de catalogat ca „ilegal” în sensul Directivei DSA. Dezinformarea modernă e fluidă, nu mai vine cu etichete stridente, ci cu insinuări și cadre narative greu de demontat juridic.
Lecția ultimilor doi ani: atacul „în haită”
Alegerile din 2024 și 2025 au fost, în cuvintele lui Jucan, un „atac în haită” împotriva României:
- Platforme online transformate în canale de dezinformare.
- Boți care multiplică mesajele toxice cu o viteză pe care nicio conferință de presă nu o poate egala.
- Deepfake-uri menite să decredibilizeze candidați și instituții.
- Rescrierea istoriei și falsificarea adevărului în mod deliberat.
Și, poate cel mai grav, acest asalt informațional a fost amplificat „cu aportul instituțiilor și al politicienilor” – un mod elegant de a spune că unii actori interni au jucat exact după partitura adversarului.
De ce „planul B” e de fapt planul A
Aici vine partea care ar trebui să dea de gândit: CNA își construiește deja capacitatea de reacție cu un deadline ferm, pregătindu-se ca anticipatele să aibă loc în primăvara lui 2026. Ideea nu e de a comenta „politica pură”, ci de a nu fi luați pe nepregătite.
Jucan spune limpede: dacă adversarul e organizat, și noi trebuie să fim organizați. Prevederea devine nu doar „mama eficienței”, ci și antidotul pentru un scenariu în care haosul informațional poate influența decisiv opțiunile publicului.
Cum arată amenințarea în 2026
Spre deosebire de epoca în care propaganda venea pe hârtie sau la televizor, astăzi câmpul de luptă e în timp real și peste tot: pe telefon, în feed-ul de social media, în clipurile „amuzante” care circulă viral, în grupurile de chat unde „informațiile” se amestecă cu bârfele.
Adăugăm la asta un context geopolitic complicat: război la Marea Neagră, tensiuni în flancul estic al NATO, instabilitate economică. Toate acestea creează teren fertil pentru narațiuni anti-occidentale și anti-europene, care pot prinde mai ușor la un electorat obosit sau cinic.
Între vigilență și paranoia există o linie foarte subțire
Jucan și CNA par să fi înțeles lecția ultimelor scrutine: nu poți opri valul, dar poți ridica digul din timp. Diferența dintre o reacție eficientă și un dezastru se joacă în luni, nu în zile.
Anticipatele din 2026 sunt, deocamdată, doar o ipoteză. Dar ipotezele sunt exact terenul unde se câștigă sau se pierd războaiele informaționale.
Sau, ca să păstrăm registrul metaforic: dacă adversarul își face temele și vine cu lecția învățată, nu e cazul ca tu să te prezinți cu ghiozdanul gol și manualul acasă.
Dezvoltăm puțin ideea din titlu și, la final, zicem așa: