Previziuni economice pentru România în 2024: o redresare a creșterii

După un an 2023 marcat de provocări economice, România se pregătește să facă față unor noi schimbări și perspective în 2024. Cu o redresare a creșterii întârziată și o scădere mai rapidă a inflației, economia românească navighează prin ape tulburi și incerte. Dar ce ne rezervă viitorul? Care sunt previziunile pentru România în acest an?

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în 2023, creșterea economică a României a încetinit la 1,8%, fiind revizuită în scădere față de prognozele anterioare. Această încetinire a fost generată de inflația ridicată și de o creștere anemică a creditelor private, care au limitat cererea internă. Totuși, o creștere semnificativă a investițiilor finanțate de Uniunea Europeană în infrastructuri publice a compensat parțial aceste deficiențe.

Perspectivele pentru 2024 indică o creștere ușor mai robustă, cu un PIB estimat să crească cu 2,9%. Cu toate acestea, se preconizează că redresarea consumului privat va fi principala forță motrice în spatele acestei creșteri, în timp ce investițiile rămân un factor esențial. Politica monetară va rămâne strânsă în 2024, relaxându-se treptat pe măsură ce presiunile inflaționiste se atenuează.

În ceea ce privește inflația, aceasta a scăzut la 7% în decembrie 2023, contribuind la o inflație globală de 9,7% pe anul trecut, în scădere față de anul anterior. Proiecțiile indică o continuare a scăderii inflației în 2024, cu o rată medie anuală estimată la 5,8%, urmată de o încetinire până la 3,6% în 2025.

Cu toate acestea, există riscuri și incertitudini care planează asupra economiei românești în acest an. Tensiunile geopolitice prelungite și riscul de extindere a conflictelor din Orientul Mijlociu pot afecta proiecțiile de creștere și inflație. De asemenea, riscurile legate de schimbările climatice și de evenimentele meteorologice extreme rămân în atenție.

Coroborând aceste date cu afirmațiile foarte recente ale domnului Mugur Isărescu, putem privi cu oarecare calm atât situația economică actuală cât mai ales viitorul apropiat.

„Nu suntem nici obsesivi că neapărat trebuie, cu orice cost, să împingem inflația în jos, să creăm o problemă fiscală și mai mare decât avem. Recunoaștem că avem o problemă fiscală majoră ca țară și ea se duce și în deficitul extern, care este cel mai mare din regiune. Probabil că abordarea politică și socială acceptabilă este să se facă gradual. Va fi greu. Am mers pe ipoteza că ce s-a introdus e maximul pentru un an electoral. Așa am judecat noi. Ipoteza pe care v-am spus-o și care nu e trecută în clar, sper că n-am greșit, este că ajustarea sau consolidarea fiscală se face gradual. E clar că societatea nu acceptă și nu e vorba doar de anul electoral. Asta e țara în care trăim. Nici să tăiem cheltuieli, nici să majorăm impozite. De unde atunci? Din exterior. Să ne împrumutăm în continuare. Dar nici asta nu e bine…vai de mine, țara se împrumută”.