Primării fără bani, dar cu salarii mari. Cristian Păun, despre risipa din administrația locală

Economistul Cristian Păun atrage atenția asupra dimensiunii aparatului administrativ din comunele puternic depopulate ale României, unde, în ciuda unui număr de locuitori sub 1.000, funcționează structuri administrative complete, susținute aproape exclusiv din fonduri de la bugetul de stat. Analiza sa, bazată pe datele recensământului din 2021, indică un dezechilibru major între realitatea demografică și cheltuielile publice.

Comune cu sub 500 de locuitori și primării complete

Cristian Păun oferă exemplul județului Alba pentru a ilustra amploarea fenomenului depopulării rurale corelate cu menținerea structurilor administrative intacte. Potrivit datelor recensământului din 2021, mai multe comune din acest județ au ajuns la populații comparabile cu cele ale unor cartiere de oraș, fără ca acest lucru să ducă la ajustări administrative.

În analiza sa, economistul menționează localități precum Ceru-Băcăinți, cu 227 de locuitori, Întregalde, cu 459 de locuitori, sau Ponor, cu 475 de locuitori, toate funcționând cu primar, consiliu local și personal angajat în primărie.

„Vă dați seama, acum sunt și mai depopulate. Fiecare astfel de comună are primar, consilieri și angajați ai primăriei”, a explicat Cristian Păun într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.

Cazul Doștat: sub 1.000 de locuitori, primar și nouă consilieri

Un alt exemplu invocat este comuna Doștat, unde populația este sub pragul de 1.000 de locuitori. Cu toate acestea, structura administrativă include un primar și nouă consilieri locali.

Economistul atrage atenția și asupra lipsei de transparență privind numărul exact de angajați din aparatul administrativ al comunei și asupra cheltuielilor salariale totale, informații care nu sunt prezentate public în mod detaliat.

Salariile primarilor, disproporționate față de capacitatea financiară a comunelor

În analiza sa, Cristian Păun subliniază că majoritatea acestor unități administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii și funcționează aproape exclusiv prin transferuri de la bugetul de stat.

În acest context, nivelul veniturilor liderilor locali este considerat disproporționat în raport cu realitatea economică a comunităților respective.

„Primărița din Doștat a luat în 2024, conform ultimei declarații de avere disponibilă public, vreo 94.138 lei”, a punctat economistul.

Acesta a adăugat că deficitul bugetar al acestor comune este acoperit constant „de la centru, pe deficit și datorie”, ceea ce menține un sistem dependent de subvenții și lipsit de sustenabilitate pe termen lung.

Analiza lui Cristian Păun vine în contextul protestelor recente ale primarilor desfășurate la Palatul Parlamentului. Economistul observă existența unor viziuni divergente atât în rândul aleșilor locali, cât și în interiorul coaliției de guvernare.

Potrivit acestuia, primarii comunelor mici solicită o redistribuire a fondurilor de la localitățile mari și dezvoltate către cele mici și sărace, în încercarea de a menține actuala structură administrativă.

Poziții diferite în Guvern privind reforma administrativă

Cristian Păun remarcă faptul că, la nivel guvernamental, soluțiile propuse sunt contradictorii. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține menținerea actualului sistem, afirmând că „s-a tăiat deja prea mult” și că nu ar mai trebui operate noi disponibilizări.

În schimb, premierul Ilie Bolojan promovează o reformă administrativ-teritorială accelerată, argumentând că actualul model nu mai este sustenabil.

„Primăriile care nu își pot plăti salariile din venituri proprii nu mai pot continua așa. Trebuie să facem reforma administrativ-teritorială urgent”, a declarat acesta.