Primarul care a introdus duminica liberă în București și a înlocuit tramvaiele trase de cai

De-a lungul istoriei sale, Bucureștiul a avut la conducerea sa și personalități marcante, oameni cu adevărat implicați în problemele cetățenilor. Printre ei se numără și celebrul scriitor Barbu Ștefănescu Delavrancea. Desigur, numele său te duce cu gândul la opere precum ”Hagi Tudose” sau ”Neghiniță”. Dar Delavrancea a fost și avocat, orator sau primar al orașului de pe malurile Dâmboviței. Iar realizările sale la cârma Bucureștiului sunt cu adevărat remarcabile. A făcut duminica zi liberă pentru muncitori, a introdus tramvaiele electrice, a înființat abatoare și a refăcut rețeaua de alimentare a Capitalei cu apă din Dâmbovița.

Barbu Ștefănescu Delavrancea – de la avocat la un adevărat vizionar urban

Născut la 11 aprilie 1858 în mahalaua Delea-Nouă, Barbu Ștefănescu Delavrancea a fost cel de-al nouălea copil al familiei sale. Copilăria sa a fost marcată de munca alături de tatăl său, Ștefan Tudorică Albu, căruțaș de cereale, care îl lua din când în când cu el pe ruta București-Giurgiu. Numele „Delavrancea” a fost preluat ulterior în semn de admirație și respect față de tatăl său, care provenea dintr-o familie de ciobani din Vrancea.

După absolvirea Facultății de Drept din București, a obținut o bursă de studii la Paris, în cadrul căreia a avut șansa să studieze marii filosofi și scriitori ai vremii, precum Kant, John Stuart Mill, August Comte, Victor Hugo, William Shakespeare, Dante, Petrarca, Horațiu sau Vergiliu. În timp ce era la Paris, Delavrancea devine pasionat de arta oratoriei, fiind inspirat de marele orator Leon Gambetta. La întoarcerea în țară devine avocat la Baroul Ilfov, fiind renumit în epocă pentru procesele sale, câștigându-și supranumele de „avocatul cauzelor pierdute”, potrivit Adevărul.

În politica, Delavrancea și-a început cariera în Partidul Național Liberal, dar s-a alăturat ulterior Partidului Conservator. Momentul de vârf al carierei sale politice a fost alegerea ca primar al Bucureștiului în 1899, într-o ședință condusă de președintele comisiei interimare Nicolae Filipescu, în care a obținut 30 de voturi ”pentru” și o abținere.

Modernizarea infrastructurii și reformele sociale

Delavrancea și-a făcut imediat cunoscută nemulțumirea față de birocrație, pledând pentru o administrație mai eficientă și orientată spre nevoile oamenilor. El chiar le-a spus consilierilor săi ”Dacă vreți să iscălim numai hârtii, atunci nu merităm mandatul ce ni s-a dat.”

Citește și: Ce cote de pariuri au candidații pentru Primăria Generală a Capitalei

La vremea respectivă, Bucureștiul avea un buget anual de 14,5 milioane de lei, dar se confrunta și cu numeroase provocări, inclusiv lipsa tramvaielor electrice, rețeaua de apă depășită de vreme și iluminatul stradal învechit. Astfel, Delavrancea a luat măsuri decisive pentru modernizarea orașului, aducând tramvaiele electrice și implementând iluminatul stradal pe bază de electricitate. A introdus și „Legea repaosului duminical”, oferind muncitorilor dreptul la o zi liberă pe săptămână, în încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții și relațiile familiale, potrivit București Centenar.

”Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar fi decât o amintire) cum mă agățam de scurteica lui lungă și îmblănită cu mârsă neagră și-l lingușeam și-l mângâiam pe obraji și pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruță”, povestea Barbu Ștefănescu Delavrancea, afectat de lipsa timpului liber din viața tatălui său.

Una dintre cele mai importante realizări ale mandatului său a fost modernizarea instalației de alimentare cu apă a Bucureștiului. Prin construirea unei stații de captare a apei la Bragadiru și extinderea rețelei de distribuție, Delavrancea a rezolvat problema accesului la apă potabilă și a sporit igiena orașului. De asemenea, s-au întreprins lucrări de adâncire a râului Dâmbovița și de consolidare a malurilor pentru a preveni inundațiile și pentru a îmbunătăți aspectul general al orașului.

Barbu Ștefănescu Delavrancea, unul dintre cei mai prolifici primari ai orașului București

Totodată, în timpul mandatului său, Delavrancea a pavat numeroase străzi și a modernizat infrastructura urbană, transformând Bucureștiul într-un oraș european modern. Spre exemplu, Calea Victoriei și strada Lipscani au fost pavate cu piatră cubică și au fost amenajate trotuare din dale de bazalt. S-a preocupat și de educație, susținând inițiative precum înființarea unei școli profesionale pentru tinerii fără posibilități.

Un alt aspect semnificativ al mandatului său a fost tranziția de la tramvaiele trase de cai la cele acționate de curentul electric, marcând începutul unei ere noi în transportul public al orașului.

Despre Barbu Ștefănescu Delavrancea se spune că a fost unul dintre cei mai prolifici primari ai Bucureștilor. Mandatul său, deși a durat mai puțin de doi ani, a avut un impact profund și de durată asupra dezvoltării și modernizării orașului. Iar astăzi, Bucureștiul se mândrește cu moștenirea lăsată de el și cu transformările radicale pe care le-a suferit sub conducerea sa.