Printre victimele „Mineriadei”, au fost și grupuri de gălățeni bătuți de mineri pentru că au fost confundați cu bucureștenii

În Dosarul „Mineriadei”, aflat acum pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se află și un capitol reluat anul trecut de Parchetul Militar în cadrul cercetărilor în dosarul nr 47/P/2014, referitor la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990. Este vorba de sute de gălățeni care au fost transportați de FSN Galați la București în noaptea de 13/14 iunie, iar în ziua de 14 iunie au fost victimele minerilor, care i-au bătut deoarece i-au confundat cu bucureștenii.

Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată pentru a doua oară la începutul lunii aprilie, după ce în urmă cu trei ani instanța l-a restituit la parchet. Anul trecut, Parchetul Militar a reluat cercetările și în legătură cu un episod mai puțin cunoscut, de pe data de 14 iunie 1990, în care au fost victimele minerilor și mulți muncitori de la Combinatul Siderurgic și Șantierul Naval Galați care s-au deplasat în capitală la solicitarea liderilor FSN Galați.

Acest capitol a fost de la bun început în Dosarul Mineriadei, dar la procesul din 2017 acest episod a fost eliminat din dosar, iar acum se pare că a fost reluat. La dosar existau și date în legătură cu faptul că în seara de 13 iunie au fost puse la dispoziție în Gara Galați două trenuri cu care siderurgiștii și navaliștii să se alăture minerilor în București în urma unui apel al liderilor FSN Galați.

„Am fost invitat să dau o nouă declarație și bineînțeles că am dat curs invitației pentru că este important ca adevărul să fie cunoscut. Chiar dacă ce li s-a întâmplat gălățenilor ajunși la București nu se compară cu calvarul prin care au trecut foarte mulți bucureșteni, este o piesă din puzzle.

În 1997 am depus o plângere la Parchetul General în legătură cu faptul că pe data de 13 iunie sute de muncitori din Galați, de la Combinatul Siderurgic și Șantierul Naval, au fost instigați, printr-un manifest distribuit de FSN Galați, să meargă în Capitală, ca să apere democrația de bandele legionare care devastează orașul. Inițial, doamna procuror de serviciu nu a vrut să îmi primească plângerea, dar după ce am argumentat că era o instigare la violență împotriva unor demnitari ai statului, cu un îndemn de genul Rațiu și Câmpeanu afară din țară, mi-a înregistrat plângerea.

Zece ani nu s-a întâmplat nimic, dar în 2007 am dat o declarație în fața unui procuror din echipa domnului Dan Voinea. După alți zece ani, am aflat că am primit citație la proces, dar n-am ajuns, deoarece a fost trimisă la o adresă mai veche.

Acum am dat o nouă declarație. Să sperăm că până la urmă cei vinovați își vor primi pedepsele. Ar fi o restituire morală de care societatea are nevoie pentru a închide definitiv un capitol al istoriei recente care a avut un efect nefast în evoluția ulterioară a țării.

Să ne amintim că după Mineriadă au început să plece din țară sute de mii de români. Și tot ce a urmat a fost la fel de nefast. A fost un fel de domino, în care toate piesele s-au răsturnat pe rând, căderea economică, lipsa investițiilor străine, neîncrederea în instituțiile statului”, ne-a declarat Eugen Munteanu.

11:14, 13.06.2025 • ACTUALITATE

Nicuşor Dan: Mineriada din 13-15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai dureroase momente din istoria noastră post-decembristă

08:00, 13.06.2025 • OPINII

13 iunie – ziua bâtei naționale

Au fost instigați de un manifest al FSN: „Preşedintele ales al României în PERICOL! Bandele legionare devastează Bucureştiul!”

În cursul zilei de 13 iunie 1990, în special pe platforma Combinatului Siderurgic Galați, dar și la Șantierul Naval a fost distribuit un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi.

Era un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar fi aflat preşedintele Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare: „Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!”; „Bandele legionare devastează Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”. Pericolul în care se afla Iliescu era accentuat printr-o întrebare retorică, care sugera că poliția e depășită de situație: „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, că gălățenii să se înroleze în detașamente care să îl apere pe Iliescu, tonul fiind imperativ: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”!

Au fost bătuți de mineri, care i-au confundat cu bucureștenii din cauză că nu era îmbrăcați în salopete și n-aveau lămpașe

Unicul tren plecat din Galați a ajuns în Gara de Nord în jurul orei 04.00 dimineața. La coborârea pe peron, gălățenii au primit pachete cu pâine caldă, brânză și roşii, după care li s-au dat indicaţii despre cum ar trebui să participe la restabilirea ordinii în Capitală.

Au plecat pe străzi, dar cei mai mulţi dintre ei au avut parte de peripeţii, pentru că lor nu li s-a spus să meargă îmbrăcați în salopete, ci au mers cu haine de stradă, în blugi și tricouri „Lacoste”, la modă atunci și au fost ciomăgiți de mineri, care îi credeau „civili” din București, ostili regimului Iliescu.

„Am plecat în grupuri şi am luat-o unii spre centru, la Piaţa Universităţii, alţii spre TVR, unde auzisem că sunt probleme. Seara fusese întreruptă emisia, că era atacată de bande de legionari. Dar ne-am întâlnit pe străzi cu grupuri de mineri, care au crezut că suntem grupuri de adversari ai lor, pentru că noi nu eram îmbrăcaţi ca ei, în salopete, cu căşti de protecţie şi cizme, noi eram cu hainele noastre, de oraş.

Am încercat să le explicăm, dar nici n-au vrut să ne asculte. Au sărit la noi, la bătaie, ne-au luat la şuturi. Am fugit, ne-am rupt din grupuri. Care mai aveau rude sau prieteni prin Bucureşti, s-au adăpostit. Mulţi ne-am întors în gară şi am plecat cu primul tren şi am coborât la Ploieşti, la Buzău, numai să fugim din Bucureşti”, ne-a povestit Victor Nicoară, unul dintre gălățenii care au participat la „Mineriadă”.

De la Guvern s-a dat ordin ca două trenuri să fie puse la dispoziția muncitorilor din Galați pentru deplasarea la București

În primul rechizitoriu al Parchetului Militar în dosarul 47/P/2014, se făcea referire și la participarea a sute de muncitori din Galați la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Procurorii militari au stabilit că Sârbu Adrian, care în 1990 era șef de cabinet al premierului Petre Roman „a participat la organizarea atacului asupra populației civile din București, facilitând transportul la București al unor grupuri de muncitori din Galați”.

În textul rechizitoriului se relatează cum Adrian Sârbu s-a ocupat de introducerea în circulație, în seara de 13 iunie 1990 a două garnituri de tren pe relația Galați – București, pentru transportarea muncitorilor de la Combinatul Siderurgic și Șantierul Naval.

„Din judeţul Galaţi, s-au mobilizat, pentru a pleca la Bucureşti, muncitori de pe platforma industrială de la Şantierul Naval Galați, precum şi muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi. Pentru deplasarea acestora s-a solicitat Regionalei C.F.R. Galaţi, de către C.P.U.N. Galaţi, cu adresa (…)/13 iunie 1990, să asigure organizarea a două garnituri C.F.R. ce se vor deplasa de urgență la București, menționând faptul că deplasarea se va face la rugămintea Guvernului și expresă a șefului de cabinet al primului ministru, d-nul Adrian Sârbu, având în vedere situația gravă în care se găsește Televiziunea Română, sediul Guvernului și Inspectoratul General al Poliției.

Adresa a fost semnată, în calitate de președinte C.P.U.N., (…)(…). Cu adresa (…) din 13.06.1990, ora 23:15, Direcția RCR Galați a solicitat să se aprobe introducerea în circulație a 2 trenuri suplimentare de la Galați la București Nord, prin Buzău, remorcat electric, cu plecare din Galați, în jurul orei 24:00, cu oprire în stația Brăila.

Adresa a fost semnată de dir. general (…) (…). A fost pus la dispoziție trenul nr. 76/2 (10 vagoane), care a plecat din gara Galați, în data de 14 iunie 1990, la orele 00:45 și a ajuns la București la orele 04:22”, se spunea în primul rechizitoriu al Parchetului Militar.