ProEtnica: "Imaginea turcilor şi tătarilor în arta modernă românească"

„Imaginea turcilor şi tătarilor în arta modernă românească” este titlul albumului lansat, vineri, în cea de-a doua zi a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara.

Proiectul a pornit odată cu lansarea unui muzeu virtual al turcilor şi tătarilor, a declarat Laczikó Enikő, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI) al Guvernului României, care a deschis evenimentul.

„Ne este foarte greu să alegem dintre priorităţile şi ideile pe care să le punem în practică. Lansarea de astăzi a pornit de la realizarea unui muzeu virtual al turcilor şi tătarilor, primul făcut de DRI, dar şi în România, un muzeu virtual în plină pandemie care cuprindea, datorită eforturilor mai multor parteneri, o colecţie impresionantă de material despre cele două comunităţi. În mod constant trebuie să ţinem acest muzeu virtual în viaţă, motiv pentru care s-a născut şi această idee de realizare a unui proiect de artă”, a afirmat secretarul de stat.

Oana Ionel, consilier la DRI, artist plastic, care a coordonat proiectul, a subliniat că este prima lansare a acestui album, aceasta fiind „un fel de avanpremieră” şi a precizat că albumul cuprinde 120 de lucrări ale unor mari artiştii români care au fost inspiraţi de viaţa comunităţilor turcă şi tătară, în contextul istoric de după anii 1950. Proiectul vizează importanţa pe care DRI o acordă multiculturalităţii, a adăugat ea.

„Începând din anul 2021, doamna secretar de stat a venit cu ideea unei expoziţii pentru secţiunea de expoziţii temporare din cadrul Muzeului virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea. Veţi putea găsi acolo o bogăţie pentru ceea ce înseamnă valorile culturale din cele două comunităţi – turcă şi tătară. Prima etapă a însemnat selectarea unui fond de 120 de lucrări de pictură şi de grafică ce s-au transformat în materiale prin expoziţii virtuale. În acest traseu, pentru că a fost realmente o experienţă uluitoare, am avut câţiva parteneri de mare nădejde – Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Constanţa, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă-Simion” şi Muzeul de Artă din Tulcea, Institutul pentru Studiul Minorităţilor Naţionale din Cluj. (…) Este vorba de oameni, este vorba de locuri, este vorba de peisaje”, a detaliat Oana Ionel.

Dincer Geafer, subsecretar de stat la DRI, secretar general al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, a menţionat că proiectul privind înfiinţarea unui muzeul virtual al turcilor şi tătarilor din România, care a luat fiinţă în 2019 şi reuneşte peste 850 de opere, este unic în lume.

„De-a lungul timpului cele două comunităţi au avut foarte multe elemente în comun, şi aici aş vrea să menţionez în primul rând partea religioasă. (…) Un muzeu virtual reprezintă o moştenire şi noi vrem să ducem mai departe această moştenire. (…) Pe această cale sper să descoperiţi cât de bogată este cultura celor două comunităţi care au fost suprinse de mari artişti ai României”, a arătat Geafer.

A urmat lansarea volumului „Rubla, locul fără umbră”, de Mariana Gorczyca, care a încercat, în contextul istoric al anului 1951, să aducă în prim plan conflictul dintre fostul preşedinte iugoslav Iosip Broz Tito şi Stalin.

Mariana Gorczyca doreşte ca acest volum, lansat de Editura Şcoala Ardeleană, să fie un prim demers pentru ca „tăvălugul ignoranţei şi al ignorării să nu şteargă de pe Câmpia Bărăganului o ultimă mărturie a memoriei noastre colective din anii ’50”.

„Am poposit la Brăila, la Însurăţei şi am lăsat timp suficient pentru Rubla, satul din care a mai rămas în picioare o singură casă, locuită de un singur supravieţuitor. Acolo am refăcut, împreună cu Constantin Ciolacu, dispunerea uliţelor, locul unde fuseseră şcoala, sfatul, dispensarul, postul de miliţie, cimitirul. Cu profesoara Angela Corcodel am aflat alte detalii legate de percepţia copilului care a trăit în aceşti ani deportarea la Rubla”, a povestit scriitoarea.

Potrivit documentelor citate în volum, la Rubla au fost deportaţi 246 de germani, 147 de români bănăţeni, 39 de basarabeni şi bucovineni refugiaţi în România, 11 macedoneni, 19 turci şi 8 sârbi.

Tot vineri a avut loc lansarea volumelor „Maghiarii din Bucovina” şi „Prigonirea Bisericii Romano-Catolice din România în timpul regimului comunist (1945 – 1989)” autor prof. dr. Daniel Hrenciuc, apărută în 2022 la Editura MEGA.

„Bucovina este, înainte de toate, o imagine a trecutului, dar şi o proiecţie spre viitor. Bucovina a reprezentat şi reprezintă o experienţă inedită în consensul multietnic şi pluriconfesional, un spaţiu absolut magnific în care, vreme de 150 de ani, sub impactul unei politici extrem de pragmatice, inteligente, raţionale, cum a fost politica austro-ungară, s-a creat o atmosferă în care toleranţa a dominat, în care consensul între etnii şi religii era definitoriu, în care n-au existat conflicte interetnice. (…) Colonizarea a fost una organizată. (…) Bucovina a fost o Austrie în România Mare, din păcate, România n-a ştiut să respecte această ‘Austrie'”, a declarat autorul.

Cele trei evenimente au avut loc la Sala Barocă a Primăriei din Sighişoara.

În cea de-a doua zi a ProEtnica au evoluat, pe scena festivalului, în prezenţa unui numeros public, Ansamblul de dans Eleftheria, Calafat, judeţul Dolj, al Uniunii Elene din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România – Ansamblul de dansuri albaneze ‘Serenada’, Bucureşti / Craiova, Dolj, Asociaţia Macedonenilor din România cu ansamblul „Sonţe-Soarele” de dansuri şi melodii tradiţionale, Craiova/Băileşti / Urzicuţa, Dolj.

De asemenea din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, au urcat pe scenă Corul ‘B nei Milu’ al comunităţii Evreilor din Braşov, Ansamblul artistic ‘Or Neurim’ (Lumina Tinereţii) de dansuri israeliene şi evreieşti al Comunităţii Evreilor din Oradea, Bihor, şi au susţinut un recital cantautorii Alexandrina Chelu-Schorr şi Florian Chelu Madeva, care au reprezentat Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic (Oradea).

Spectacole de dans au mai susţinut Uniunea Croaţilor din România „Karaevska Zora” (Zorile Caraşovei), dans, Caraşova, Caraş-Severin, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România: Ansamblu artistic Canlar, Cobadin, judeţul Constanţa, Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT. cu Ansamblul artistic „Di Nuovo Insieme”, Iaşi, Uniunea Elenă din Romania – Comunitatea Elenă Brăila, Ansamblul artistic ‘Parnassos’, dans tradiţional, Brăila, Clubul Copiilor Sighişoara cu trupele de dans modern Karisma, K-Boom, Diamonds, Clubul Interact Sighişoara.

Seara s-a încheiat cu concertele susţinute de „The Unnamed Knights” şi de Yna Chiriac cu Fanfara din Cozmeşti.

Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara, care se desfăşoară în perioada 25 – 28 august, este organizată în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi cu Consiliul Judeţean Mureş. Finanţatorul evenimentului este Ministerul Culturii. Municipiul Sighişoara sprijină manifestarea din punct de vedere logistic şi pune la dispoziţie domeniul public.