Pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de ficat gras non-alcoolic, se observă că această afecțiune este tot mai frecventă la tineri, adolescenți și copii avertizează prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, şefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din Bucureşti.
„Un semnal îngrijorător este creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii şi adolescenţi. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecţiune hepatică şi are o contribuţie substanţială la creşterea incidenţei cirozei, cancerului hepatic şi indicaţiei de transplant hepatic”, a semnalat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe, la Congresul Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă (Iași, 7-10 iunie).
Ficatul gras non-alcoolic este o afecțiune severă, ”complexă, progresivă și multisistemică”, spune prof. univ. dr. Gheorghe.
Afecțiunea poate fi evitată printr-un stil de viață echilibrat, care presupune o alimentație sănătoasă, evitarea consumului de alimente bogate în grăsimi și zaharuri, mișcare fizică zilnică (mers alert, alergat, ciclism sau dans), menținerea unei greutăți normale a corpului (indice de masă corporală – IMC sub 25 kg/m2).
”Incidenţa ficatului gras non-alcoolic creşte cu aproximativ unu la sută pe an, în paralel cu pandemia obezităţii şi diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalităţii prin boala cronică hepatică cauzată de ficat gras non-alcoolic până în 2030″, avertizează prof. univ. dr. Liliana Gheorghe.
Studiu
Potrivit unui studiu efectuat în rândul studenților din Iași, unul din șase are ficat gras non-alcoolic , precizează prof. univ dr. Anca Trifan, medic la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din Iaşi.
”…În momentul în care observăm că un astfel de tsunami vine spre noi, un număr imens de cazuri de ciroză datorată în multe cazuri ficatului gras non-alcoolic trebuie să luăm măsuri. Altfel sistemul se va prăbuşi. Este o nenorocire dacă una din trei sau patru persoane are o boală cronică. Vă daţi seama ce se întâmplă în ani sau decade? Spitalele nu vor face faţă. De aceea, încercăm să facem prevenţie şi dacă se poate încă din copilărie. Nu putem obţine o stare de sănătate bună decât prin educaţia primită din primii ani de viaţă, dacă se poate”, spune prof. univ. dr. Trifan.
Medicina de doi lei. Colegiul medicilor, Ministerul Sanatatii nu iau masuri contra alimentelor de calitate proasta. Multe importuri. Brutariile, patiseriile, cofetariile folosesc ulei de palmier, praf de oua, margarina, conservanti, enzime chimice, mult zahar. Le verifica, amendeaza cineva, le ia licenta?!! Painea nu ar trebui sa fie plina de zahar si conservanti.