Profesor doctor docent Anamaria Gavrilă de la POT ține cursuri despre cum trebuie să se comporte presa în Parlament

Anamaria Gavrilă, lidera formațiunii Partidul Oamenilor Tineri și parlamentar în funcție, a postat o filmare realizată pe holurile Parlamentului în care formulează acuzații dure la adresa reprezentanților presei acreditați la instituție.

Gavrilă a expus ceea ce ea consideră a fi o practică corectă în raportul cu jurnaliștii: „Și să vorbim puțin despre faimoasa presă. Sau să diferențiem cu adevărat presa de ceea ce numesc eu, și cred că sunt de cale de dispariție, acești hărțuitori care sunt în Parlament.”

Pentru mulți, declarațiile sale sunt șocante și pline de contradicții, având în vedere că în mijlocul unei democrații consolidate, rolul presei este fundamental pentru informarea publicului și responsabilizarea politicienilor. Dar pentru Anamaria Gavrilă, acei jurnaliști care pun ”întrebări incomode” și care se află în proximitatea decidenților politici sunt, în viziunea ei, doar „hărțuitori” și „teroriști”.

„Cine nu se vede niciodată pe cameră, este de exemplu ieri. Înainte să cobor la o plen și să fiu asaltată de acești hărțuitori”, a spus Gavrilă, subliniind un comportament pe care îl consideră abuziv din partea jurnaliștilor.

În viziunea sa, jurnaliștii care o urmăresc pe holurile Parlamentului ar trebui să se abțină de la orice fel de interacțiune până când li se permite.

18:44, 06.05.2025 • POLITICĂ

Scandal la Parlament: Anamaria Gavrilă amenință jurnaliștii și un coleg de partid

14:02, 25.04.2025 • POLITICĂ

Partidul POT, în centrul unui scandal: bani publici decontați pentru șampanie și petreceri

Povestea pe care a dorit să o împărtășească a fost legată de faptul că jurnaliștii ar trebui să aibă o conduită clară atunci când vin în contact cu politicienii. „Ei bine, acest reporter, fără să-mi spună că se înregistrează, fără să-mi spună că are camera deschisă, că are micul telefon deschis, m-a asaltat cu întrebări. Ei bine, nu se face așa”, a spus lidera POT, criticând comportamentul jurnalistului, care, în opinia sa, ar fi acționat într-un mod inacceptabil.

Dar în timp ce se plânge de aceste abordări, Anamaria Gavrilă face o distincție clară între „presa adevărată” și cealaltă categorie, pe care o consideră dispărută: „Normal, presa sau cine este cu adevărat presă vine și te-ntreabă dacă ai o declarație de dat, pentru că are o anumită întrebare care spunea să afle anumite informații despre o anumită situație.” De fapt, Gavrilă susține că presa „adevărată” ar trebui să fie mult mai disciplinată și să urmeze anumite reguli, iar jurnaliștii ar trebui să ceară permisiunea înainte de a pune întrebări politicienilor.

Mai mult decât atât, Gavrilă a afirmat că, în trecut, relația dintre presă și Parlament era reglementată: „Înainte, presa din Parlament era condiționată, nu avea voie decât în anumite spații. Dar după aceea, dacă tu îi folosești ca și câinii tăi, ca și cei care agresează pe ceilalți, bineînțeles că le dai frâu liber.” Este o viziune care sugerează că în zilele de acum, jurnaliștii sunt folosiți ca instrumente de agresiune, iar acest comportament ar trebui reglementat și, în mod ideal, eliminat.

„Așadar, concluzia este, eu nu voi negocia niciodată cu teroriștii”, a punctat Anamaria Gavrilă, alegând o terminologie extrem de puternică pentru a descrie jurnaliștii care, conform spuselor sale, nu se comportă conform standardelor de „etică profesională” pe care le propune ea.

Probabil că doamna profesor doctor docent în mass media, Anamaria Gavrilă, nu pricepe că politica și presă sunt strâns legate, iar în mod obișnuit, politicienii sunt considerați datori să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, indiferent de natura acestora. Totodată, în cadrul unei democrații funcționale, se consideră că un politician care este ales să reprezinte cetățenii trebuie să fie deschis în fața presei, iar întrebările incomode fac parte din procesul natural de verificare a activității politice.

Din păcate, lidera POT pare să interpreteze această interacțiune ca pe o „agresiune”, ceea ce ridică întrebări despre viziunea sa asupra unui mediu democratic sănătos. Dorința de a controla interacțiunile cu presa și de a impune un protocol înainte de fiecare întrebări nu pare să fie o soluție viabilă pentru o presă liberă și independentă. Dimpotrivă, sugerează un pericol pentru transparență și pentru responsabilizarea politicienilor față de publicul care i-a ales.

Prin urmare, în cursul online ținut pe holurile Parlamentului, doamna Gavrilă învață presa cum să își facă meseria. Le transmite jurnaliștilor că trebuie să anunțe înainte să pună întrebări și să ceară aprobare politicienilor pentru a-i filma. Asta e presa ”liberă”, în mintea ei.  

Un politician nu trebuie să fie protejat de întrebările jurnaliștilor. Ba mai mult, responsabilitatea și transparența sunt esențiale într-o democrație. Un jurnalist întreabă, un jurnalist cere lămuriri, indiferent dacă îi place sau nu. Cine are ceva de ascuns se ascunde de presă, precum guru Călin Georgescu, iar iată și pupila sa, Anamaria Gavrilă.