Profituri uriașe, servicii mizerabile: Companiile care gestionează bagajele la Otopeni calcă în picioare drepturile călătorilor!

Aeroportul Henri Coandă din Otopeni se confruntă cu probleme serioase în ceea ce privește serviciul de handling, reclamă tot mai mulți pasageri nemulțumiți. Plângerile primite la redacție, inclusiv filmulețe, indică întârzieri considerabile la livrarea bagajelor și lipsă de transparență în gestionarea acestora.

Serviciul de handling de la Otopeni este împărțit între patru companii, unele dintre ele având în acționariat statul român: Globe Ground România (cu Tarom și CN Aeropotul București printre acționari), Menzies Aviation, Romanian Airport Services (cu CN Aeroporturi București printre acționari) și Uplift Airport Services.

Primul instinct când ai probleme cu eliberarea rapidă a bagajului după un zbor, este să își verși năduful pe conducerea aeroportului, însă atenția trebuie îndreptată în mare măsură către cele patru societăți. Acestea se confruntă cu dificultăți majore, cauzate în principal de dotări învechite, deficit de personal calificat și fluctuații mari ale angajaților. Cu toate acestea, activitatea de la Otopeni este, cu o singură excepție, extrem de profitabilă.

Cauzele principale identificate:

1. Lipsa personalului – Companiile de handling au dificultăți în a menține un număr suficient de angajați, ceea ce afectează eficiența operațiunilor.

2. Absența unui sistem integrat de monitorizare – Aeroportul nu dispune încă de un sistem clar și unitar care să țină evidența întârzierilor la livrarea bagajelor și să permită aplicarea unor sancțiuni companiilor responsabile.

Pe lângă aceste probleme, a fost semnalată și o practică discutabilă prin care companiile declară că timpul de livrare a bagajelor începe odată cu apariția primului cărucior pe bandă, ignorând întârzierile la restul bagajelor. Astfel, situația reală a întârzierilor este ascunsă în raportări.

Reclamații concrete din partea pasagerilor:

Regizorul Tudor Giurgiu a povestit pe Facebook o experiență frustrantă, după un zbor din Salonic: „Bagajele îți ajung la peste 45 de minute. Și habar nu ai unde îți ajung. După ce am rezolvat problemele minore, m-am grăbit să-mi ridic bagajul de la banda 6. Au trecut 15, 25 de minute, nimic. Banda s-a aglomerat cu pasageri de la alte curse, iar zborul meu a dispărut de pe ecranul de livrări. După ce am întrebat la biroul de obiecte pierdute, am aflat că bagajele sunt în curs de livrare, iar zborul dispare automat din sistem după 30 de minute. După un șir de drumuri între benzi și înjurături, am reușit în final să-mi recuperez bagajul.”

Alți pasageri au reclamat întârzieri extrem de mari. Maria Georgiana Teodorescu a povestit cum a așteptat două ore bagajele după un zbor nocturn din Strasbourg, din cauza lipsei de personal care să descarce bagajele. Alexandru Tesa a adăugat indignat: „Cum este posibil să aștepți bagajul două ore în aeroportul Otopeni, după ce avionul a aterizat cu aproape două ore întârziere? Este o bătaie de joc și o nesimțire colosală!”

Pentru pasageri, aceste întârzieri în livrarea bagajelor înseamnă un disconfort major și un timp pierdut inutil, care adesea agravează oboseala și stresul călătoriilor. Ziarul Puterea a făcut o interpelare la CN Aeroporturi București, societate controlată de Ministerul Transporturilor, în care a solicitat un punct de vedere legat de situația de la Otopeni și am cerut să ni se spună cine este vinovat. În momentul în care vom primi aceste răspunsuri, le vom face publice.

Cine sunt cei patru operatori de la Otopeni

1. Globe Ground România

Globe Ground România SRL este una dintre cele mai importante companii de handling de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni, asigurând o gamă completă de servicii la sol: manipularea bagajelor, transportul pasagerilor, degivrarea aeronavelor, servicii de check-in și curățenie. Compania operează pe piața românească încă din 1992, având un contract stabil cu aeroportul pentru prestarea acestor servicii.

Structură acționarială

Compania are un acționariat mixt, în care se regăsesc entități de stat, precum Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) și TAROM, dar și investitori privați internaționali, precum Balaclava din Olanda și Swissport International LTD din Elveția.

Performanță financiară și evoluție

Globe Ground România a trecut prin fluctuații importante în ultimii ani. După un declin semnificativ al cifrei de afaceri în anul pandemiei 2020 (când veniturile au scăzut la circa 30,6 milioane lei), compania a înregistrat o revenire puternică, ajungând în 2024 la o cifră de afaceri de peste 75 milioane lei, comparabilă cu nivelurile record din perioada 2010-2014.

Profitabilitatea este în creștere constantă, cu un profit net de aproximativ 10,9 milioane lei în 2024, după o serie de ani cu rezultate stabile și pozitive, chiar în condițiile unor turbulențe majore pe piața aviatică.

Evoluția personalului și eficiența operațională

Un aspect notabil este reducerea drastică a numărului de angajați, de la peste 800 în 2010 la aproximativ 304 în 2024. Această scădere cu aproape 62% ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea operațiunilor și presiunea pusă pe angajații existenți.

2. Menzies Aviation

Menzies Aviation (România) SA, una dintre cele patru companii care asigură servicii de handling pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, înregistrează o creștere semnificativă în ultimii ani. Pe fondul revenirii traficului aerian post-pandemie, compania a atins în 2023 o cifră de afaceri de aproape 113 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2009. Cu toate acestea, ascensiunea financiară vine și cu unele provocări, în special în ceea ce privește capacitatea operațională și relația cu pasagerii.

Profit în creștere, personal dublat

Potrivit datelor financiare consultate de redacție, Menzies și-a crescut constant veniturile începând cu 2011, înregistrând profituri anuale consistente. După o scădere provocată de pandemie în 2020, când a avut o pierdere de 632.000 lei, compania a revenit în 2021 pe profit, iar în 2023 a raportat un rezultat net de peste 5 milioane de lei.

Numărul angajaților a urcat de la 217 în 2009 la aproape 600 în 2023, semn al extinderii activității. Cu toate acestea, sindicate din domeniu și o parte dintre pasageri reclamă în continuare întârzieri frecvente la livrarea bagajelor, lipsa de personal în ture de vârf și o slabă comunicare în situații de criză.

Datorii în creștere, creanțe mari

În paralel cu creșterea veniturilor, compania a acumulat și datorii. Dacă în 2019 acestea erau în jur de 12 milioane de lei, în 2023 totalizau aproape 40 de milioane. De asemenea, creanțele (banii care trebuie încasați de la parteneri) au ajuns la 18,6 milioane lei, o valoare ridicată ce ar putea afecta fluxul de lichidități, în cazul unor întârzieri de plată.

Cu toate acestea, compania menține un nivel solid de lichidități și active – semn că investițiile sunt susținute și planificate. Activele totale au depășit 54 milioane lei anul trecut, cu 7,5 milioane în numerar.

Contracte și rețea operațională extinsă

Menzies a intrat pe piața românească în 2012, prin achiziția Kamino Cargo. Astăzi, este prezentă pe mai multe aeroporturi din țară și deservește companii precum Animawings, Blue Air, Ryanair sau Wizz Air, oferind servicii de check-in, manipulare bagaje, degivrare, curățenie și asistență la sol.

Pe Aeroportul Otopeni, activitatea Menzies este vizibilă în special pe cursele companiilor low-cost. Compania are în prezent peste 40% din segmentul de handling la cel mai mare aeroport al țării.

Acționariat și conducere

Menzies România este deținută în proporție de 99,98% de Menzies Aviation (Europe) B.V., companie olandeză din cadrul grupului internațional Menzies Aviation. Conducerea este asigurată de cetățeni britanici și spanioli, iar compania are o structură corporativă tipică pentru un operator global din aviație.

3. Romanian Airport Services

Romanian Airport Services SA (RAS), una dintre companiile de handling care operează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, se află într-o etapă de creștere solidă, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional. Evoluția recentă indică o consolidare clară a poziției pe piață, dar și anumite vulnerabilități ce ar putea influența performanța viitoare.

Compania are patru acționar: Dorin Ivașcu, CN Aeroportul București, Radu-Cristian Gâdea și Alexandra-Cornelia Huzuneanu.

Dorin Ivașcu este fondatorul și președintele Romanian Airport Services (RAS). Cu o carieră de peste 45 de ani în aviație, și-a început activitatea la TAROM în anii ’70, unde a ocupat funcții de conducere în reprezentanțele din străinătate. După 1990, a fondat prima companie aeriană privată românească (LAR) și apoi RAS, care a devenit lider de piață în servicii la sol pentru companii aeriene.

Este doctor în economie și s-a implicat activ în dezvoltarea industriei aeronautice private, inclusiv prin Regional Air Services (aerodromul Tuzla) și servicii de training aviatic. Sub conducerea sa, RAS a cunoscut o dezvoltare constantă, în ciuda unor controverse – precum un conflict cu Aeroportul Cluj sau un scandal de încasări nejustificate de la Suceava.

Evoluție financiară: creștere constantă a cifrei de afaceri și a profitului

În perioada 2021–2024, RAS a înregistrat o creștere accelerată a cifrei de afaceri, de la 43,27 milioane lei în 2021 la 86,7 milioane lei în 2024 – practic, o dublare în doar trei ani. Aceeași tendință este vizibilă și în veniturile totale, care au ajuns la 86,9 milioane lei în 2024. Această performanță reflectă o cerere în creștere pentru serviciile prestate de companie, pe fondul revenirii traficului aerian după pandemie.

La capitolul profitabilitate, evoluția este la fel de pozitivă. Profitul net a crescut semnificativ în 2024, la 3,06 milioane lei, față de 854 mii lei în 2023 și 502 mii lei în 2022. Rentabilitatea pare să fi fost influențată pozitiv de eficientizarea costurilor și de optimizarea proceselor interne.

Evoluția personalului: creștere, dar insuficientă?

Numărul de angajați a crescut de la 304 în 2021 la 431 în 2024, ceea ce indică o adaptare a structurii de personal la cererea în creștere.

Provocări și riscuri: investiții, datorii și gestiune financiară

În ciuda rezultatelor pozitive, anumite semnale de avertizare apar din analiza detaliată a situației financiare:

• Activele imobilizate au scăzut în 2024 la 7,5 milioane lei (de la 8,17 milioane în 2023), ceea ce poate indica fie o lipsă de investiții în echipamente noi, fie uzura accentuată a celor existente.

• Datoriile totale au crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la peste 21 milioane lei în 2023, cu o ușoară scădere în 2024. Această expunere financiară poate crea probleme de lichiditate în cazul unor blocaje în încasări sau șocuri externe.

• Costurile operaționale au crescut proporțional cu veniturile, ceea ce menține presiunea asupra marjelor. Cheltuielile totale au urcat de la 41 milioane lei în 2021 la 74 milioane lei în 2023.

• Creanțele și stocurile au înregistrat variații mari – cu stocuri de 3,7 milioane lei în 2024 (față de 1,2 mil. în 2023), iar creanțele ridicate pot semnala dificultăți în recuperarea sumelor datorate.

Controverse și incidente mediatizate

Romanian Airport Services a fost implicată în două scandaluri importante în ultimul deceniu:

1. Conflict de concurență la Cluj (2015–2017):
   În 2019, Consiliul Concurenței a sancționat Aeroportul Cluj cu o amendă de 1,5 milioane lei, în urma unei plângeri depuse de RAS. Investigația a arătat că operatorului i-a fost blocat accesul la infrastructura necesară serviciilor de handling, într-un posibil abuz de poziție dominantă al aeroportului.

2. Scandal de încasări ilegale la Suceava (2019):
   Mai multe angajate ale RAS au fost acuzate că solicitau plăți nejustificate de la pasageri pentru servicii de handling. Trei angajați au fost ulterior concediați. Incidentul a ridicat semne de întrebare legate de controlul intern și supravegherea angajaților în punctele de lucru.

4. Uplift Airport Services

Uplift Airport Services S.R.L.  traversează o perioadă financiară dificilă, marcată de reorganizare judiciară. După o perioadă de expansiune și profitabilitate, compania se confruntă, din 2023, cu pierderi importante, datorii ridicate și un declin al activității comerciale.

Marius‑Mihail Puiu este unul dintre principalii acționari ai Uplift Airport Services S.R.L. (anterior Aerokraft Consult), deținând circa 41 % din companie, în timp ce restul (aproximativ 54 %) este controlat de Ravenclaw Consult SRL, firmă în coproprietate cu Monika Puiu.

Uplift a fost fondată în 2014 de firma Blue Air Airline Management Solution SRL, iar ulterior pachetul majoritar a fost transferat către Puiu și partenerii săi.

Relația cu Blue Air a fost una controversată, în special în momentul în care Uplift a primit o parte din ajutorul de stat încasat de Blue Air și ulterior a devenit unul dintre creditorii importanți ai acesteia, cu datorii estimate la peste 30–36 milioane lei. Puiu a fost menționat ca unul dintre cei patru foști angajați Blue Air implicați în Airline Management Solutions, firmă controversată care s-ar fi preluat ascuns operatorul aerian în 2013–2014, prin inginerii financiare sofisticate, conform unor surse critice.

Evoluția afacerii: de la apogeu la declin

Compania a cunoscut o creștere constantă până în anul 2021, când cifra de afaceri a atins vârful de 47,37 milioane lei, iar veniturile totale s-au apropiat de 49,12 milioane lei. Aceasta a fost perioada de maximă dezvoltare pentru Uplift, susținută de un context de revenire după pandemie și de creșterea traficului aerian.

Începând cu 2022 însă, performanțele financiare au început să scadă vizibil. Cifra de afaceri a coborât la 43,8 milioane lei, iar în 2023 a suferit o scădere severă, ajungând la doar 30,55 milioane lei. În 2024 a existat o ușoară revenire, cu o cifră de afaceri de 38,77 milioane lei, însă mult sub nivelul de acum câțiva ani.

Uplift, condusă de Puiu și partenerii săi, a intrat în procedură de insolvență (reorganizare judiciară) la propria cerere în 2023–2024, după ce a înregistrat pierderi semnificative și un capital negativ. Compania a acumulat datorii considerabile în contextul opririi activităților Blue Air și a dificultăților financiare ulterioare.

În acest timp, interesele cu Blue Air, atât în fluxul de ajutor de stat, cât și capacitatea Uplift de a fi creditor major, au făcut obiectul unor investigații în media privind transparența și independența operațională a societății.

Redresare modestă

Deși în 2021 compania înregistra un profit net de 8,78 milioane lei, în 2023 a fost raportată o pierdere netă de 3,94 milioane lei. În 2024, Uplift a reușit o redresare modestă, cu un profit net de doar 877.749 lei, semn că, deși se fac eforturi de redresare, nivelul de rentabilitate rămâne scăzut.

Profitul brut a urmat același traseu: de la 10,35 milioane lei în 2021 la pierderi brute în 2023, urmate de un ușor reviriment în 2024 (1,3 milioane lei).

Presiune financiară crescută și capital negativ

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este cea a datoriilor. Acestea au crescut considerabil, de la 1,55 milioane lei în 2015 la peste 30 milioane lei în 2024. În paralel, capitalurile proprii au devenit negative în 2023 (–568.309 lei), fapt care indică un dezechilibru financiar sever.

Această situație a condus compania în reorganizare judiciară, procedură menită să îi permită restructurarea datoriilor și stabilizarea financiară.

Reducerea personalului – semn al dificultăților operaționale

Uplift a operat reduceri semnificative de personal, un posibil semn al dificultăților economice și al încercărilor de optimizare a costurilor. Numărul mediu de angajați a scăzut de la 357 în 2020 la doar 197 în 2024 – aproape o înjumătățire în patru ani. Această tendință poate afecta capacitatea companiei de a furniza servicii prompte și eficiente în contextul unui trafic aerian în creștere.