Program secret al CIA: semințe de mac, împrăștiate din avion, pentru a sabota producția de heroină din Afganistan

În spatele bombardamentelor, dronelor și operațiunilor vizibile care au definit războiul din Afganistan, Statele Unite au derulat un program secret care pare desprins dintr-un scenariu de război hibrid: timp de peste un deceniu, CIA ar fi împrăștiat semințe de mac modificate peste câmpurile fermierilor afgani, într-o încercare clandestină de a reduce potența heroinei care alimenta rețelele criminale și grupările insurgente.

Dezvăluirea aparține The Washington Post, care citează 14 surse familiare cu operațiunea, toate sub protecția anonimatului.

Program derulat în tăcere, în paralel cu războiul vizibil

În 20 de ani de conflict, Statele Unite au lăsat în urmă tone de muniție și „mama tuturor bombelor”, însă printre armele convenționale s-au strecurat și miliarde de semințe. Potrivit surselor WP, CIA a condus un program ultrasecret între 2004 și 2015, menit să saboteze cultura de mac din Afganistan, una dintre cele mai importante surse globale de heroină.

Ideea era neortodoxă: plante cu potență redusă, crescute și selectate vreme de ani, urmau să fie aruncate din avion peste câmpurile de mac. Odată încolțite, noile plante ar fi trebuit să se încrucișeze cu soiurile locale și, în timp, să domine cultura, reducând cantitatea de morfină și implicit producția de heroină.

11:31, 01.09.2025 • Internațional

Cutremur devastator în Afganistan: peste 600 de morți și mii de răniți

Operațiunea a fost atât de secretă încât unii oficiali importanți ai Pentagonului și Departamentului de Stat nu știau de existența ei. Guvernul afgan condus de Hamid Karzai nu a fost informat, iar lansările au fost autorizate printr-un document clasificat semnat de președintele George W. Bush.

De ce heroină? De ce semințe? 

La începutul intervenției americane, heroina afgană alimenta corupția, finanța talibanii și destabiliza eforturile internaționale. Afganistanul producea majoritatea heroinei consumate în Europa și fostul spațiu sovietic, iar distrugerea recoltei devenise un obiectiv strategic.

Washingtonul dezbătea public soluții radicale: pulverizarea cu erbicide, răscumpărarea recoltei pentru uz farmaceutic sau distrugerea plantațiilor. În paralel, CIA testa propria abordare, în afara oricărei expuneri publice. Primele semințe au fost aruncate toamna, în 2004, folosind avioane britanice C-130 care efectuau zboruri nocturne pentru a evita detectarea.

Ce fel de semințe a folosit CIA

Potrivit WP, semințele nu erau modificate genetic prin tehnologii moderne, ci obținute prin selecție repetată și încrucișări clasice. Plantele rezultate aveau două caracteristici esențiale: conțineau foarte puțină morfină și înfloreau mai devreme, cu petale roșii intense, un avantaj în ochii fermierilor, care puteau fi atrași să recolteze și să replanteze semințele fără să știe că sunt improprii producției de heroină.

În anii următori, zonele însămânțate clandestin au fost vizate din nou pentru a accelera răspândirea soiului.

Cum se măsura impactul operațiunii

Evaluarea rezultatelor s-a făcut prin metode care variau de la imagini satelitare până la interceptări în rețelele traficanților. Uneori, echipe americane vizitau câmpurile, sub pretexte agricole, pentru a observa dacă plantele introduse deveniseră dominante sau dacă fermierii le smulgeau din cauza „lipsei de productivitate”.

Sursele citate de WP spun că programul a funcționat parțial pentru o perioadă, însă rezultatele au fost neuniforme. Fermierii își curățau adesea câmpurile de plantele care nu produceau latex, ceea ce limita efectele planului. Cel mai mare obstacol a rămas însă financiar: operațiunea era scumpă, iar după 2010, bugetele dedicate au început să se diminueze.

Un program atât de secret, încât nici aliații nu au fost informați

Chiar și în cadrul administrației americane, proiectul a provocat tensiuni. Pentagonul și CIA se opuneau unui program paralel , pulverizarea cu erbicide, pe modelul folosit în Columbia pentru distrugerea plantațiilor de coca. Oficialii afgani respingeau vehement ideea, temându-se de contaminarea apelor și posibile proteste violente.

În timp ce dezbaterile continuau, programul CIA avansa discret. Unii oficiali americani au recunoscut ulterior că această abordare „neconvențională” oferea o cale de mijloc: o intervenție fără lovituri aeriene, fără distrugere vizibilă și fără reacții publice.

Pe măsură ce operațiunea se apropia de final, în jurul lui 2015, americanii au discutat posibilitatea de a aplica aceeași metodă asupra plantațiilor de mac din Mexic. Planul a fost abandonat rapid, terenurile deluroase și parcelele mici făceau impracticabilă o astfel de operațiune aeriană.

Ce a rămas în urmă

La momentul retragerii haotice a trupelor americane, în 2021, comerțul cu opiu reprezenta între 9 și 14% din PIB-ul Afganistanului. După revenirea talibanilor la putere, producția a fost interzisă, iar în 2023 cultivarea scăzuse cu 95%.

ONU notează însă că anul trecut recolta a crescut din nou cu 19%, mutându-se în nord-estul Afganistanului , zone care nu au făcut parte din țintele CIA.

Investigația WP arată că zvonurile care circulau de ani de zile printre fermieri , potrivit cărora străinii le-ar fi sabotat culturile, aveau o bază reală, ascunsă decenii întregi sub nivelul oficial al războiului.