Programul național de instalare a „pubelelor inteligente”, de 260 milioane euro, mai mult încurcă colectarea deșeurilor

Programul național de înființare a unor „Insule Ecologice Digitalizate”, finanțat cu 260 de milioane de euro prin PNRR, pentru introducerea „pubelelor inteligente” în zeci de localități, le dă dureri de cap primarilor, deoarece se adună grămezi de gunoaie în jurul pubelelor care pot fi accesate doar cu ajutorul unui card special.

Anul trecut era anunțată o revoluție a colectării deșeurilor în întreaga țară prin începerea implementării Programului „Înființarea de Insule Ecologice Digitalizate”. Insulele ecologice sunt de fapt pubele inteligente, care pot fi accesate numai cu ajutorul unui card.

La nivel național au fost instalate 2.195 de „insule ecologice digitalizate”, în baza unei finanțări de 260 milioane euro obținute prin PNRR.

Sunt trei tipuri de pubele inteligente, „supraterane tip 1”, „supraterane tip 2” și „subterane tip 3”. Pubele tip 1 au capacitatea de un metru cub, iar cele de tipul 2 și 3 au două variante constructive, de 2-3 și de 4-5 metri cubi. Toate au câte 5 containere, care pot fi deschise numai cu ajutorul unui card.

06:57, 21.12.2025 • ECONOMIE

BNR a sancţionat banca lui Sanjeev Gupta, „patronul” Combinatului „Liberty”

08:00, 14.12.2025 • ACTUALITATE

SRI recrutează elevi și studenți, care vor fi specializați în universități pe locurile rezervate serviciului

Finanțările au fost accesate în  primul rând de marile orașe. La Galați au fost instalate 375 de pubele inteligente, la Bacău – 200, la Iași – 175, la Craiova – 150, Timișoara – 198, iar la Ploiești – 100.

La operarea „pubelelor inteligente” sunt necesare mașini speciale, care „ar ridica fantastic de mult costurile operării”

La Galați, primele „insule ecologice” au fost amplasate în cartierele orașului în toamna lui 2024, dar timp de aproape un an gălățenii au fost nevoiți doar să le admire în timp ce își lăsau pungile cu gunoi la punctul de colectare din cauză că nu aveau carduri.

După aproape un an, o parte dintre gălățeni au primit cardurile, pot accesa pubelele, dar sistemul nu funcționează peste tot. Între timp, Proiectul „Înființarea de insule ecologice digitalizate în municipiul Galați” a devenit proiect-pilot.

Întârzierea punerii în funcțiune a rețelei de „insule ecologice” este justificată prin faptul că acestea nu pot fi manevrate cu echipamentele pe care le are în dotare Serviciului Public „Ecosal” din cadrul Primăriei Galați.

Potrivit primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, pentru ca sistemul să funcționeze este necesară achiziționarea unor autoutilitare al căror preț este destul de mare și aceste achiziții ar crește „fantastic de mult” colectarea deșeurilor.

„E nevoie de utilaje, de mașini noi specializate pentru acest sistem nou. Faptic, deocamdată nu avem mașinile atât de necesare, care să poată face această operațiune, ele urmând a fi achiziţionate. Pentru că proiectul nu a fost prevăzut și cu mașinile ultra-specializate pentru așa ceva. Și ca să fiu sincer, ar ridica fantastic de mult costurile operării”, a declarat primarul Galațiului.

Deocamdată, la manevrarea pubelelor inteligente sunt utilizate autoutilitare vechi, rămase de la proiectul ISPA, implementat în urmă cu 20 de ani.

La un an  de la lansarea proiectului, „insulele ecologice” sunt pline de gunoaie

La Galați, Arad și în alte localități, la un an de la lansarea proiectului „pubelele inteligente” sunt înconjurate de gunoaie din cauză că utilizatorii care nu au cardurile asupra lor, fie că le-au uitat sau le-au pierdut și lasă gunoaiele la „insula ecologică”.

Primarul Ionuț Pucheanu a promis că va solicita Serviciului Public „Ecosal” din cadrul primăriei o raportare a situației distribuirii cardurilor. Dar nici distribuirea a câte unui card pentru fiecare familie nu rezolvă în totalitate impasul. Primarul va cere și o verificare și în cazurile în care este necesar să fie distribuite mai multe carduri pentru o singură familie.

Este o situație care se întâmplă și în alte orașe. Spre exemplu, la Arad, multe din cele 150 de pubele inteligente sunt înconjurate de grămeze de gunoaie, deoarece deschiderea destul de mică a unui container poate fi blocată de un sac mai voluminos și celelalte gunoaie nu mai încap, dar și pentru că unii arădeni nu au cardurile la îndemână.

„Nu respectă nimeni, nici gunoierii nu respectă, sunt pline containerele și bagă oamenii saci și nu mai intră înăuntru. Oamenii aruncă gunoaiele pe jos, ba unii nu au cartele. Trebuiau să lase cum a fost”, susține un arădean.