Proiectul a fost anulat în etapa finală: de ce F-16XL nu a decolat niciodată

După succesul repurtat de F-16 Fighting Falcon la finalul anilor ’70, General Dynamics a lansat un proiect ambițios: SCAMP (Supersonic Cruise and Maneuver Prototype). Scopul era clar – extinderea autonomiei de zbor și a capacităților de atac fără a pierde manevrabilitatea. Rezultatul a fost F-16XL, un prototip cu fuselaj alungit și o aripă cu geometrie unică, gândită să ofere performanțe net superioare.

F-16XL putea transporta aproape aceeași cantitate de combustibil ca avioanele de vânătoare bimotor, dar fără rezervoare externe în majoritatea misiunilor. Era capabil să execute curse supersonice chiar și cu încărcătură maximă de bombe, atât la altitudini mari, cât și joase, scrie Army Inform. Totodată, păstra toate atuurile Fighting Falcon: tracțiune puternică, manevrabilitate remarcabilă și avionică modernă.

O aeronavă multirol

Prototipul era proiectat să combine rolurile de avion de superioritate aeriană, bombardier tactic și interceptor cu rază lungă. Putea fi configurat și în variantă cu două locuri, ceea ce permitea prezența unui operator de armament alături de pilot, aspect crucial pentru misiuni complexe. Arhitecții proiectului îl vedeau drept un aparat multirol complet, capabil să transporte arme aer-aer pentru autoapărare și să livreze o încărcătură consistentă de bombe.

Primul zbor al modelului F-16XL-1 a avut loc pe 3 iulie 1982. Testele s-au desfășurat pe parcursul anilor 1982–1983, cu două prototipuri implicate. În cele din urmă, acestea au fost incluse în competiția Enhanced Tactical Fighter, unde rival direct era o versiune modificată a F-15 cu două locuri – viitorul F-15E.

18:43, 25.06.2025 • ACTUALITATE

Olanda confirmă donarea a 18 avioane F-16 României

Înfrângerea în fața F-15E

Diferențele dintre cele două concepte erau majore. F-15E reprezenta o evoluție firească a unei platforme deja consacrate, în timp ce F-16XL necesita investiții suplimentare și rafinări extinse de design și sisteme. Factorii de decizie au considerat că riscurile și costurile pentru producția „Striker Falcon” erau prea mari comparativ cu soluția mai sigură oferită de F-15E.

Astfel, în 1985, după pierderea competiției, cele două prototipuri F-16XL au fost retrase la Baza Edwards. F-15E Strike Eagle avea să devină coloana vertebrală a aviației tactice americane pentru deceniile următoare.

A doua viață la NASA

Deși proiectul militar a fost abandonat, aparatele au primit o a doua șansă. În 1988, ambele au fost transferate către NASA, unde au primit înmatriculările 848 și 849. Au fost utilizate pentru cercetări avansate, inclusiv în programe legate de controlul fluxului laminar la viteze supersonice (SLFC).

În 1996, prototipurile au fost depozitate din nou la Edwards, iar în 2009 au fost scoase oficial din uz. Un exemplar a fost păstrat în muzeul bazei, ca mărturie a unei idei care ar fi putut schimba direcția aviației militare.

Moștenirea F-16

Deși F-16XL nu a intrat în producție, influența programului rămâne. Tehnologiile testate au alimentat cercetări ulterioare, iar F-16 standard continuă să fie unul dintre cele mai utilizate avioane de luptă din lume. În 2025, peste 3.100 de aparate sunt încă active, în dotarea a 29 de țări, printre care SUA, Turcia, Israel, Egipt și Taiwan.