Proiectul „Sundanse”, eliminarea blocajelor în navigația pe Dunăre prin monitorizarea depunerii aluviunilor

Publicat: 19 sept. 2025, 09:32, de Sorin Costea, în Transporturi , ? cititori
Proiectul „Sundanse”, eliminarea blocajelor în navigația pe Dunăre prin monitorizarea depunerii aluviunilor

Pe viitor ar putea fi evitată blocarea navigației pe Dunăre ca urmare a scăderii adâncimilor de navigație din cauza depunerii aluviunilor, grație unui sistem dezvoltat în cadrul Proiectului „Sundanse” de cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Navigația pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș, este restricționată la o medie de 280 de zile pe an, din cauza depunerilor de aluviuni care scad nivelul sub adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri stabilită de Comisia Europeană a Dunării. Pe Dunăre sunt aproximativ 30 – 35 de „praguri”, zone în care în care se poate bloca navigația dacă nu sunt eliminate aluviunile. Sunt probleme în special pe sectorul bulgăresc al Dunării.

Un proiect dezvoltat în colaborarea dintre cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și specialiștii Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, are ca obiectiv punerea la punct a unui sistem care poate stabili zonele vulnerabile, în care trebuie să se intervină prin dragare, scoaterea aluviunilor, cu mai multe zile înainte de scăderea adâncimii sub 2,5 metri. Astfel, navele fluviale și convoaiele de barje pot evita „capcanele” de sub apă, bancurile de nisip sau „pragurile” albiei Dunării.

Cercetări pe Dunăre cu nava „Rexdan”, cea mare navă de cercetări de pe apele interioare ale Europei

Activitatea pe Dunăre a echipelor de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos” are loc la bordul navei de cercetări „Rexdan”, construită la Şantierul Naval ATG Shipyard din Giurgiu.

Este cea mai mare navă de cercetări de pe apele interioare ale Europei. Pentru construirea ei, universitatea din Galați a obținut o finanțare de 92 milioane de lei pentru Proiectul „Sistem integrat pentru cercetarea și monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”, REXDAN, 127065, finanțat prin Programul Operațional Competitivitate, Apel: POC/448/1/1/Mari infrastructuri de CD.

Nava „Rexdan” acoperă o arie geografică vastă, de 2.000 km, de la Sulina la Passau (Germania) și permite operațiuni de cercetare ȋn cadrul celor 9 laboratoare, care corespund unor specializări multiple: chimie, biologie, fizică, știința mediului, ecologie, batimetrie, topografie, chimia atmosferei, etc.

Proiectul Sundanse – Soluții durabile pentru sedimente în sistemul Dunăre – Marea Neagră”

Ca urmare a cercetărilor realizate la bordul navei „Rexdan” încă din noiembrie 2024 apar primele rezultate în implementarea Proiectului „Sundanse – Soluții durabile pentru sedimente în sistemul Dunăre – Marea Neagră”. Acest proiect e dezvoltat într-o perioadă de 48 de luni și reunește 20 de actori interesați din domeniul inovării și entități educaționale din 10 țări europene, România, Franța, Belgia, Israel, Serbia, Estonia, Ucraina, Austria, Bulgaria și Irlanda.

Unul dintre obiectivele „Sundanse” este „dezvoltarea și validarea unui instrument de predicție a sedimentelor utilizând măsurarea și monitorizarea pentru a prezice mai bine transportul și impactul sedimentelor”. Utilitatea realizării acestui proiect este extrem de importantă, mai ales în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani, care perturbă dinamica sedimentelor.

„Schimbările climatice sporesc eroziunea și inundațiile, modifică debitele râurilor și ridică nivelul mării, toate acestea perturbând dinamica sedimentelor. Aceste schimbări pot degrada solul și habitatele, pot amenința infrastructura și pot afecta biodiversitatea. Managementul integrat este esențial pentru a atenua aceste riscuri și pentru a susține ecosistemele și activitățile umane”, se spune în prezentarea Proiectului „Sundanse”.

Este pus la punct un sistem care detectează zonele vulnerabile, în care trebuie să se intervină cu dragaje

Prin cercetările realizate la bordul navei „Rexdan” este pus la punct un sistem dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” pentru detectarea  zonelor vulnerabile în care trebuie realizate dragaje pentru a fi asigurată adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri.

Spre exemplu, zona Portului Corabia este un punct critic al navigației pe Dunăre, în care motonavele și convoaiele de barje rămân de multe ori blocate în bancurile de nisip. Acolo, în ultima lună, profesorii și studenții de la Universitatea „Dunărea de Jos” au reușit, cu ajutorul unor instrumente moderne de măsurare și de sondare, să determine mișcarea dunelor de nisip, transportul sedimentelor și stadiul de erodare al celor două maluri.

Datele și măsurătorile colectate sunt utilizate de partenerul „Flanders Hydraulics – Waterbouwkundig Laboratorium” pentru a simula și a construi un model la scară dinamic al sedimentelor.

Informațiile colectate de cercetătorii de la Universitatea Dunărea de Jos sunt esențiale pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos, compania națională din subordinea Ministerului Transporturilor care asigură condițiile de navigație pe Dunăre.