PSD respinge orice nouă excepție la legea privind cumulul pensie–salariu. Coaliția se pregătește de tensiuni

PSD a anunțat oficial că nu va susține nicio excepție suplimentară în proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensie–salariu, în afara celor prevăzute deja în decizia Curții Constituționale din 2009. Decizia vine în contextul în care proiectul aflat în transparență publică prevede reguli stricte pentru angajații la stat care doresc să continue activitatea după pensionare și introduce limitări semnificative pentru beneficiarii de pensii speciale sau militare. Declarațiile ministrului Muncii indică faptul că PSD vrea o lege aplicabilă, fără caracter populist, ceea ce a generat tensiuni în interiorul coaliției.

PSD: fără excepții în afara celor stabilite de CCR

Conducerea PSD a transmis că nu acceptă introducerea altor categorii exceptate de la interdicția cumulului pensie–salariu decât cele stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1414/2009. Aceasta se referă la persoanele ale căror mandate au durată stabilită expres în Constituție.

Ministrul Muncii a precizat că partidul urmărește o lege coerentă, cu aplicare reală, și respinge orice variantă care ar permite extinderea excepțiilor:

08:26 • POLITICĂ

Cum s-a ajuns în situaţia ca PSD să aibă un singur reprezentant în CSAT. USR şi PNL domină

07:21 • ACTUALITATE

Tanczos Barna spune că se aşteaptă la un aviz negativ al CSM pe legea pensiilor

„Vrem să facem un proiect aplicabil, nepopulist, care să aibă rezultate concrete.”

Ce prevede proiectul actual privind interzicerea cumulului pensie–salariu

Proiectul aflat în transparență publică permite angajaților la stat care au atins vârsta de pensionare să rămână în activitate, dar numai cu acordul angajatorului. Măsura se aplică tuturor categoriilor plătite din fonduri publice: personal bugetar conform Legii-cadru 153/2017, angajați ai regiilor autonome, ai societăților de stat și ai companiilor cu participare publică majoritară.

„Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, ai societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativteritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, în conformitate cu principiul contributivității, decizia privind acordarea unei pensii de serviciu sau a unei decizii de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, reiese din proiectul de lege. 

Reguli pentru pensionarii cu pensii speciale sau militare

Proiectul introduce o limitare suplimentară pentru persoanele cu pensii de serviciu sau pensii stabilite în sistemul militar. Dacă aceștia doresc să rămână în activitate și să încaseze un salariu, vor primi doar 15% din pensia lor.

Pentru a reduce dubla finanțare din fonduri publice, legea impune diminuarea pensiei atunci când este cumulat salariul.

Textul legislativ include totuși o serie de excepții semnificative, care privesc categoria mandatelor stabilite prin Constituție și persoanele numite de Parlament sau de Președinte în anumite funcții.

Aceste excepții includ parlamentari, judecători ai CCR, membri ai Curții de Conturi, conducerea ASF, ANRE, AEP, Avocatul Poporului, BNR, ANCOM, precum și structurile de informații SRI și SIE.

„Prin excepție de la prevederile alin.(1)–(3) persoanele alese în funcții publice… pot cumula pensia cu salariul pe perioada exercitării mandatului… De prevederile alin.(7) beneficiază și persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție… și persoanele numite în funcție de președintele României în temeiul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.”, menționează proiectul.