De ce ”curtenesc” PSD și PNL alte partide mici

Partidele mari încearcă să atragă formațiuni ieșite din prim-planul politicii din rațiuni ideologice și financiare. Pentru „micii” jucători, miza e de multe ori supraviețuirea în politică sau în diverse funcții.

Partidele mari încearcă să atragă formațiuni ieșite din prim-planul politicii din rațiuni ideologice și financiare. Pentru „micii” jucători, miza e de multe ori supraviețuirea în politică sau în diverse funcții.

Desprinse din marile partide pe fondul luptelor pentru putere sau al orgoliilor diverșilor lideri, PMP, ALDE sau Pro România caută acum să-și regăsească un loc pe scena politică. Au de oferit aleși locali și subvenția de la buget, zestre care le poate deschide ușa PSD sau PNL.

Discuții despre posibile fuziuni între partidele care au ratat alegerile, oficializându-și astfel statutul de „partide de buzunar”, și PSD sau PNL au apărut spre finalul anului trecut. Acum, primii pași au fost deja făcuți.

22:31 • POLITICĂ

Consiliul Naţional al PNL a aprobat alianța cu PSD, dar și fuziunea cu ALDE

PMP, partid patronat în trecut de Traian Băsescu și condus în prezent de Cristian Diaconescu, privește spre liberali. Aceștia l-ar primi cu brațele deschise dintr-un motiv terestru: cei 2.137 de consilieri locali și 67 de consilieri județeni.

ALDE, partid care l-a avut la timonă pe Călin Popescu Tăriceanu și care a fost în alianță la guvernare cu PSD în toată perioada Liviu Dragnea, se orientează tot spre PNL, în timp ce Pro România, condus de Victor Ponta, bate la ușile PSD.

Soarta niciunuia din aceste partide nu este una de invidiat, de la mărire (adică guvernare și mandate în parlament) la fuziune prin absorbție cu partidele din care s-au desprins cu ani în urmă. Este un drum deja bine bătătorit în politica românească, pe care l-au străbătut mai toate partidele care au divorțat de formațiunile-mamă. Acum încearcă să facă drumul în sens invers, în căutare de acces la resurse, funcții dar și pentru a opri dispariția completă de pe scena politică a unor lideri.

PMP, fuziune prin „puci”

PNL a început discuțiile pentru fuziune cu PMP, stabilind și o echipă de negociere, dar Cristian Diaconescu s-a opus ideii, acuzând că liberalii urmăresc „desființarea PMP”. Ceea ce e perfect adevărat, căci fuziunea asta ar înseamna: înghițirea partidului mic de cel mare. Mai mult, Diaconescu a acuzat că PNL încearcă „să-și facă loc în mod fraudulos pe dreapta eșichierului politic din București”. Mesajul este clar: după alianța la guvernare dintre PNL și PSD, liberalii au probleme de identitate.

Spre deosebire de Cristian Diaconescu, gruparea formată în jurul lui Eugen Tomac presează pentru fuziune, motiv pentru care ar vrea să scape de „piedica” Diaconescu. Așa că a inițiat convocarea unui Congres. Pe pagina de Facebook a partidului s-a anunțat că miercuri, 12 ianuarie, s-a întrunit Colegiul Național la care au participat 44 din 69 de membri, care au decis convocarea congresului pentru 19 februarie.

De aici acuzele de puci. „Deciziile de demitere și numire a altor persoane pe loc, cât și așa-zisul Congres anunțat pentru februarie sunt ilegale, urmând ca cei care au organizat această inițiativă să cunoască consecințele în scurt timp”, a fost replica lui Diaconescu pe pagina sa de Facebook.

De fapt, comunicarea, adică pagina de Facebook a PMP este în mâna grupării Tomac, dar, pe de altă parte, ștampila partidului, care dă accesul la resurse, este la Diaconescu.

PNL este interesat și de ALDE, partidul înființat de Călin Popescu Tăriceanu în 2015, după plecarea din PNL, dar condus acum de Daniel Olteanu. Acest partid are 861 de consilieri locali și 12 consilieri județeni, ceea ce ar însemna o întărire a PNL în vederea alegerilor locale de peste aproape trei ani. Oricum, negocierile cu ALDE par mult mai liniștite decât cele cu PMP deși cele două partide au fost pe poziții adverse în perioada în care ALDE s-a aflat la guvernare alături de PSD (2016-2019).

Călin Popescu Tăriceanu nu mai este membru ALDE, după ce a candidat la alegerile parlamentare pe listele Pro România.

Fuziunea PNL cu ALDE, dar fără Tăriceanu

Motivul poate fi acela că la această fuziune nu se află în cărți și Călin Popescu Tăriceanu, persoană care a fost vârf de lance în atacurile la adresa PNL în perioada Liviu Dragnea. Potrivit declarațiilor lui Daniel Olteanu, ales președinte la congresul din aprilie 2021, Tăriceanu nu a mai revenit în ALDE.

Fostul lider ALDE a demisionat din partid în 2020 după decizia de a fuziona cu Pro România pentru a candida împreună la alegerile parlamentare. Nici fuziunea, nici candidatura comună nu le-au ajutat însă prea mult pentru că nu au reușit să depășească pragul de 5%, rămânând astfel în afara parlamentului.

Victor Ponta bate și el la uși

Cu cei 1.885 de consilieri locali și cei 56 de consilieri județeni, partidul lui Victor Ponta, Pro România, este ca un spin în coasta PSD. I-ar vrea pe toți înapoi că să adune tot ce este pe partea de stânga, dar și ca să-și păzească flancurile de o eventuală reorientare a propriilor primari către AUR. Unii dintre aceștia împărtășesc viziunile și valorile antivacciniste și homofobe ale AUR. Acesta ar fi motivul pentru care PSD încearcă să strângă din altă parte, cum ar fi Pro România.

Lucrurile nu sunt însă prea simple, trecutul a lăsat urme adânci pe care nu toți foștii colegi din PSD sunt dispuși să le oblojească. Ponta bate de mai multe săptămâni la ușa lui Marcel Ciolacu pentru a discuta despre fuziune iar acesta l-ar primi dacă nu s-ar opune categoric mulți lideri PSD. Cum ar fi Mihai Tudose, de exemplu, care nici nu vrea să audă de revenirea lui Ponta. Lucrurile nu se vor tranșa ușor, chiar dacă Ponta are sprijinul lui Sorin Grindeanu și al lui Vasile Dîncu.