Puterea Financiară: dialogul ce repoziționează România în economia digitală

Evenimentul de lansare a proiectului media Puterea Financiară a adunat lideri ai instituțiilor de reglementare, reprezentanți ai mediului de business și specialiști din mediul academic, într-o discuție dedicată provocărilor și oportunităților generate de digitalizare și inteligența artificială. Dezbaterea a vizat întrebări esențiale despre modul în care autoritățile, companiile și educația pot funcționa interoperabil, astfel încât tehnologia să devină un motor de creștere economică și inovare.

Puterea Financiară – mai mult decât un proiect media

Redactorul-șef de la Puterea Financiară, Gilda Popa, a deschis evenimentul explicând că proiectul își propune să depășească simpla informare, devenind un hub de dialog între instituții, mediul academic și afaceri.

Ea a subliniat că, în era AI, comunicarea media trebuie să fie utilă și structurată, transformând informația în decizie și strategie. Jurnalista a explicat că Puterea Financiară va fi o infrastructură care să faciliteze interoperabilitatea între autorități, companii și mediul universitar și care să transforme tehnologiile disruptive într-un avantaj real pentru afaceri și comunicare.

„Miza noastră este să construim mai mult decât un simplu proiect media, pentru că sunt foarte multe proiecte media pe piață, însă în acest moment, în era tehnologii lor AI, trebuie să reinventăm aproape cu totul ce înseamnă comunicarea media și ce înseamnă modul în care industria media este utilă pentru lumea de business.

În primul rând, este vorba despre modul în care ne gândim noi ca ceea ce transmitem, ceea ce facem să fie cu adevărat util și nu să fie încă un zgomot informațional într-un mediu deja suprasaturat de zgomot informațional.

Pentru că cei care lucrează în tehnologia informației știu foarte bine că problema nu este că nu există informații. Problema este că aceste informații trebuie structurate, gestionate, sintetizate și organizate în așa fel încât ele să devină utile. Și asta se întâmplă și cu tehnologiile AI”, spune Gilda Popa.

22:12, 25.11.2025 • POLITICĂ

Nicușor Dan este fan inteligență artificială. O folosește în luarea deciziilor prezidențiale

22:33, 17.11.2025 • TEHNOLOGIE

O eră se apropie de sfârșit: cei mai mari mineri de Bitcoin vor trece de la criptomonede la procesarea datelor pentru inteligență artificială

Alexandru Petrescu (ASF): AI ca augmentare, nu ca substitut

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a explicat că instituțiile financiar-bancare se află într-un proces de digitalizare, menită să permită trecerea de la o supraveghere retrospectivă la una preventivă. El a arătat că AI nu trebuie să substituie judecata umană, ci să o completeze, augmentând capacitatea instituțională de performanță.

Petrescu a precizat că, deși există legea interoperabilității, instituțiile rămân reticente în a-și pune la dispoziție bazele de date, iar ASF lucrează la digitalizarea completă pentru a respecta standardele europene și pentru a preveni vulnerabilitățile sistemului financiar.

„Astăzi, în reglementare, odată ce ți-ai așternut ochii pe un EXCEL care are un cumul de indici la momentul la care ai dat foaia deja istorie, e trecut, e retrospectivă și nu indicii sunt importanți cât trendurile. Ca să ai trenduri ai nevoie de date cumulative, ai nevoie de interpretare, de filtrare”, a explicat președintele ASF.

Tudorel Andrei (INS): problema este arhitectura datelor

Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a arătat că, deși România generează cantități mari de date, acestea nu sunt exploatate eficient din cauza lipsei unei arhitecturi comune și a capacității de analiză.

El a subliniat că doar 14% dintre întreprinderile mari utilizează AI, iar pentru 90% dintre IMM-uri adoptarea va fi dificilă din cauza costurilor. Andrei a explicat că digitalizarea nu poate fi realizată doar prin software și calculatoare; resursele umane specializate trebuie să fie implicate strategic, altfel eforturile rămân formale.

„Doar 14% din întreprinderile mari folosesc AI. Pentru aproximativ 90% dintre IMM-uri, adoptarea va fi foarte dificilă din cauza costurilor” , spune președintele INS.

Tudorel Andrei a spus că este optimist că România se află pe drumul bun și că nu poate rămâne în urmă, mai ales că, fiind membră a Uniunii Europene, țara este obligată să facă pașii necesari. El a precizat că, fără standarde clare pentru analizarea informațiilor, costurile vor fi mai mari, deoarece orice sistem informatic implică mentenanță, iar mentenanța înseamnă costuri.

De asemenea, specialistul a subliniat că digitalizarea în administrația publică nu se rezumă doar la calculatoare și software, ci include și resursele umane, avertizând că riscul major apare dacă nu se reconsideră poziția de informatician, esențial pentru a face ca lucrurile să funcționeze.

„Eu sunt optimist că suntem pe drumul bun, mai ales că nu putem rămâne în urmă. Suntem într-o într-un club, Uniunea Europeană, care ne obligă să facem acest pași. Dar eu repet – cu acea analiză, dacă nu avem standarde de de de a urmări această informație, s-ar putea să avem costuri mult mai mari, întrucât orice sistem informatic înseamnă mentenanță, orice mentenanță înseamnă cost. Și venim la partea cealaltă, vedem partea de digitalizare în administrația publică.

Gata, deci am rezolvat, e vorba de altceva. Vedem numai partea de calculatoare, partea de soft. Hai să vedem și partea de resurse umane. Să știți că acesta îți va fi riscul mare în administrația publică, dacă nu se reconsideră poziția aceea de informatician, cel care trebuie să miște lucrurile. Dacă nu, s-ar putea să fie foarte greu”, spune Tudorel Andrei.

Răzvan Mihai: bulă AI existentă, dar nu critică

Analistul piețelor financiare Răzvan Mihai a oferit o perspectivă asupra hype-ului generat de AI. El a arătat că, deși există o bulă AI, nu suntem în faza terminală, spre deosebire de criza dot-com.

Diferența este că astăzi hype-ul se bazează pe companii care generează profit. Mihai a explicat că AI contribuie momentan cu doar 3% la productivitatea unui job obișnuit, ceea ce înseamnă că piața este supraîncălzită, dar nu fragilă.

„Da, există o bulă AI. Dar nu suntem în faza terminală. Diferența față de dot-com e simplă: azi, hype-ul este construit pe companii care fac deja profit”, explică Răzvan Andrei.

Toți participanții au convenit că digitalizarea nu reprezintă decât adoptarea de tehnologii, ci coordonarea instituțională și strategică. România nu poate progresa în era AI fără cooperare reală între instituții, acces la date și arhitecturi comune care să susțină luarea deciziilor și inovația.

Evenimentul a fost sprijinit de partenerii: Constructii Erbasu, PPC Romania, ASIROM, DELTABLOC, Institutul de Studii Financiare – ISF, NAGA, Tinmar, RallyTrade, Palatul Noblesse – Lifestyle Palace, Crama DeMatei, Bursa de Utilaje, Puterea femeilor – Women for a Better Society.