Rachete Taurus pentru Ucraina scandalul interceptării rusești reduce șanse

Rusia a interceptat o convorbire care a dezvăluit discuții de nivel înalt despre lovirea Podului Kerci. Cu rachete Taurus. Dar analiștii spun că, în timp ce Berlinul ar putea fi jenat, este departe de a planifica un atac. Generalul-locotenent Ingo Gerhartz, în centrul scandalului, a discutat despre lovirea unui pod-cheie, proiectul de suflet la lui Vladimir Putin.

„Tovarășii în uniforme„, sau serviciile de informații ruse, au interceptat o convorbire de 38 de minute între șeful Forței Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, cu ofițerii săi, a scris Margarita Simonian, șefa rețelei de televiziune RT finanțată de Kremlin, pe social media vineri. „Podul din est este greu de lovit, este o țintă destul de mică, dar [rachetele] Taurus [fabricate în Germania] pot face asta, pot lovi și depozitele de muniție”, i-a spus unul dintre ofițeri lui Gerhartz, conform interceptării postate online de Simonian.

Podul în discuție, Podul Kerci, este o rețea de oțel și beton (lungă de 19 km și care a costat 4 miliarde de dolari), care leagă Crimeea de teritoriul principal al Rusiei.

Pentru Kremlin, legătura este atât geografică, cât și metaforică și epitomizează succesul preluării Crimeii în 2014 de către Rusia de la Ucraina. Ocuparea Crimeii a crescut ratingurile de aprobare ale președintelui rus Vladimir Putin și a deschis calea pentru războiul în curs.

Pentru Ucraina, distrugerea podului ar însemna întreruperea unei rute de aprovizionare cheie și o lovitură simbolică pentru hotărârea Kremlinului de a câștiga războiul.

Și rachetele Taurus ar putea ajuta la realizarea acestui lucru. Acestea sunt echipate cu tehnologie stealth, care le face greu de detectat de sistemele de apărare antiaeriană rusești.

Propagandiștii ruși s-au asigurat că cea mai jenantă scurgere de informații militare germane din ultimii ani va părea ca un episod din invazia nazistă a Uniunii Sovietice din 1941-1945.

Dar scandalul nu va avea drept rezultat implicarea Germaniei în război, afirmă observatorii.

„Acest lucru va afecta doar îmbunătățirea sistemului de securitate în timpul unor astfel de discuții și identificarea metodelor pe care serviciile de informații ruse le-au folosit pentru a înregistra”, a declarat Nikolai Mitrohin, de la Universitatea din Bremen din Germania, pentru Al Jazeera.

Și indiferent de modul în care Kremlinul interpretează scandalul, pentru germani lucrurile „nu se schimbă atât de mult”, a spus Andreas Umland, un cercetător politic german care lucrează pentru Institutul de Afaceri Internaționale din Suedia.

„Este un subiect major în Rusia, dar în Germania este, în principal, vorba despre cum a fost posibilă această scurgere și cum au reușit rușii să obțină această înregistrare. Conținutul este de fapt o problemă secundară”, a mai spus Umland.

Oficialii germani au declarat că mesajul a fost interceptat dintr-o convorbire care avea loc pe platforma Cisco WebEx, care are defecte de securitate ce permit potențialilor hackeri să se alăture conversațiilor ca „fantome”.

„Scurgerea face ca Olaf Scholz să arate ca un lider slab”, a observat Umland.

„Conversația subminează narativul lui Scholz că racheta Taurus poate fi folosită doar cu ajutorul Germaniei și de aceea Germania nu le poate da Ucrainei”, a spus el.

De asemenea, face ca Germania să pară neglijentă și nedemnă de încredere pentru aliații săi occidentali, spune un fost diplomat rus.

„Acest lucru poate reduce coordonarea eforturilor Europei, germanii vor fi mai puțin încrezători”, a spus Boris Bondarev, care și-a dat demisia din funcția de membru al delegației Rusiei la Organizația Națiunilor Unite de la Geneva pentru a protesta împotriva invaziei în Ucraina.

„[Scholz] cel mai probabil va ascunde și mai adânc capul în nisip”, a mai spus el. „Cu greu mai cred în determinarea Berlinului.”

Kievul a cerut de mult timp Berlinului, al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după Washington, să furnizeze rachetele care au o rază de acțiune de până la 500 km.

Cu această rază, rachetele ar putea lovi ținte adânc în interiorul Rusiei. Dar Berlinul a refuzat ferm să le furnizeze, deoarece este preocupat că Rusia ar putea obține o rachetă sau două pentru a fura tehnologia stealth.

Dar, în conversația interceptată, ofițerii au discutat despre posibilitatea de a furniza Kievului rachetele – și de a instrui soldații ucraineni să le opereze.

Instruirea „ar putea dura trei sau patru luni”, a spus unul dintre germani. „Această parte a instruirii ar putea avea loc în Germania.”

De asemenea, au menționat „multe persoane în haine civile care vorbesc cu un accent american”, făcând public secretul despre prezența instructorilor americani în Ucraina.

Scholz: „Nu vrem un război între Rusia și NATO”

Ministerul Apărării al Germaniei a confirmat că conversația a fost într-adevăr „interceptată”, dar nu a putut spune „dacă au fost făcute modificări la versiunea înregistrată sau scrisă care circulă pe rețelele sociale”.

„Este parte a unui război informațional pe care Putin îl duce împotriva Occidentului”, a spus ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, sâmbătă.

„Este un atac hibrid menit să discrediteze. Este vorba despre diviziune. Este vorba despre subminarea hotărârii noastre”, a spus el.

Margarita Simonian, propagandista arogantă la adresa Berlinului, s-a referit la preluarea acestuia în 1945 de către trupele sovietice, care a fost urmată de divizarea Germaniei în Estul pro-sovietic și Vestul capitalist (care s-a încheiat abia în 1990):

„Este un moment potrivit pentru Rusia să își amintească activ Germania cum s-a încheiat suflarea podurilor rusești pentru Germania data trecută?” a comentat Simonian, care se află pe lista neagră în Occident pentru susținerea anexării și a războiului.

Alți oficiali publici ruși au urmat cu nerăbdare retorica ei.

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că NATO a fost „prins cu mâța în sac”.

„Dacă nu se întâmplă nimic și poporul german nu oprește acest lucru, atunci vor fi consecințe grave, mai întâi și mai presus de toate pentru Germania însăși”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Cuvintele ei au atins o coardă sensibilă.

URSS a pierdut 27 de milioane de oameni în timpul războiului, iar mulți locuitori ai fostelor republici sovietice încă asociază termenul pentru forțele aeriene germane, Luftwaffe, cu bombardarea cutremurătoare și indiscriminată a orașelor sovietice (inclusiv cele din Ucraina de astăzi).

Rezistența lui Scholz de a trimite trupe – cu atât mai puțin arme avansate – are la bază sentimentul de vinovăție față de Uniunea Sovietică și Rusia, sentiment cu care multe generații de germani au crescut.

„Nu vom trimite soldați europeni în Ucraina. Nu vrem un război între Rusia și NATO. Și vom face tot ce putem pentru a-l preveni”, a spus Scholz sâmbătă.

A răspuns, astfel, sugestiei președintelui francez Emmanuel Macron, care pe 26 februarie a spus că nu este „exclusă” posibila desfășurare a trupelor NATO în Ucraina.

Când Scholz a spus că ar trebui efectuată o verificare amănunțită, Simonian a răspuns imediat sarcastic: „Puteți vorbi cu noi, vă ajutăm cu verificarea.”

(adaptare Al Jazeera)