Raport BNR: cum ne-a lovit creșterea TVA din august 2025

România a înregistrat o creștere semnificativă a cotelor TVA la 1 august 2025, ca parte a unui plan de consolidare fiscală. Măsurile au vizat majorări de două puncte procentuale pentru majoritatea bunurilor și serviciilor: de la 5% la 11% pentru cărți, manuale școlare, ziare și reviste, lemne de foc și energie termică; de la 9% la 11% pentru bunuri alimentare, medicamente, servicii hoteliere și de restaurant, apă și canalizare; și de la 19% la 21% pentru bunuri nealimentare, băuturi alcoolice și alimente cu conținut ridicat de zahăr.

Banca Națională a României a analizat modul în care aceste ajustări fiscale s-au reflectat asupra prețurilor de consum, folosind o bază de date zilnică cu circa 66.000 de produse colectate din mediul online, acoperind atât bunuri alimentare, cât și nealimentare. Obiectivul a fost să identifice comportamentul operatorilor economici în procesul de stabilire a prețurilor, prin prisma optimizării profitului și a cotei de piață în contextul unui șoc fiscal.

Frecvența și dimensiunea modificărilor de preț

Analiza BNR evidențiază faptul că, în perioada martie 2024 – septembrie 2025, doar aproximativ 2,9% dintre prețurile produselor se modificau într-o zi tipică. În mod constant, frecvența ajustărilor este mai ridicată pentru bunurile alimentare (3,3%) decât pentru cele nealimentare (2,4%). Această diferență se confirmă și în datele colectate de INS, care arată că prețurile alimentelor sunt cu aproximativ 50% mai flexibile decât ale bunurilor nealimentare.

În intervalul iunie–septembrie 2025, frecvența zilnică de resetare a prețurilor a crescut semnificativ, atingând peste 5% pentru totalul bunurilor, 6% pentru alimente și 4,1% pentru produsele nealimentare. Această creștere depășește strict efectul majorării cotei TVA și indică faptul că operatorii economici și-au intensificat procesul de reevaluare a prețurilor înainte și după intrarea în vigoare a modificărilor fiscale. Fenomenul este asociat nu doar cu ajustarea la noile cote TVA, ci și cu presiunile rezultate din majorarea costurilor energiei electrice în iulie, precum și cu anticiparea creșterii TVA după încheierea ciclului electoral.

07:43, 15.11.2025 • ACTUALITATE

Crăciunul vine cu sacrificii: prețul porcului stagnează, dar crescătorii spun că nu mai scot nici un leu profit

Exclusiv

19:36, 28.10.2025 • Energie

România, blocată în tranziția energetică. Fără investiții, nu scad prețurile

Datele BNR arată că operatorii au utilizat frecvența și dimensiunea ajustărilor ca instrument de optimizare: modificările de preț au fost realizate treptat, reflectând încercarea de a echilibra profitul unitar cu cota de piață, în condițiile unor șocuri externe și a costurilor asociate cu schimbările de meniu și informarea consumatorilor.

Transmiterea șocului fiscal asupra alimentelor și bunurilor nealimentare

În prima săptămână a lunii august 2025, intrarea în vigoare a noilor cote TVA a determinat o ajustare rapidă a prețurilor alimentelor: aproape 80% dintre produsele alimentare incluse în analiză au consemnat modificări, mediana majorărilor fiind de 1,77%, aproape identică cu impactul teoretic al creșterii cotei de la 9% la 11% (1,68%). În cazul bunurilor nealimentare, doar puțin peste un sfert dintre produse și-au revizuit prețul, iar distribuția ajustărilor a fost mai dispersată: aproximativ 30% dintre scumpiri au depășit 2%, iar doar 55% s-au încadrat în intervalul asociat majorării TVA.

Diferența de comportament între alimente și bunuri nealimentare poate fi explicată prin caracteristicile fiecărei piețe. Produsele alimentare prezintă o volatilitate mai mare și o sensibilitate ridicată la șocurile de cost, ceea ce facilitează o transmitere rapidă a modificărilor fiscale. În schimb, bunurile nealimentare implică procese de fabricație mai complexe și costuri tehnologice mai ridicate, iar ajustările sezoniere tradiționale în lunile septembrie–octombrie au contribuit la o transmitere mai graduală a șocului fiscal.

Dinamica ulterioară a prețurilor

După 1 august, frecvența modificărilor de preț a rămas peste medie. În cazul alimentelor, procesul de reevaluare s-a moderat după luna august, semnalând că majorarea TVA a fost transmisă rapid și integral către consumatori. Bunurile nealimentare au continuat să manifeste o volatilitate mai ridicată până la sfârșitul perioadei analizate, sugerând că operatorii au combinat ajustările fiscale cu alte practici de piață, inclusiv promoții sau scumpiri tradiționale sezoniere.

Indicatorii agregati confirmă aceste tendințe: inflația de bază pentru alimente a crescut cu 2,5% în august, marginal peste efectul combinat al inflației obișnuite și al majorării TVA. În schimb, bunurile nealimentare au înregistrat o creștere de 1,6% în aceeași lună, sub impactul teoretic al modificării cotei TVA, indicând o transmisie graduală și parțial temporizată a șocului fiscal.

Efectele majorării TVA asupra prețurilor: transmitere rapidă pentru alimente, graduală pentru bunuri nealimentare

Datele BNR arată că majorarea TVA din august 2025 a generat ajustări clare în structura prețurilor de consum. Frecvența și amplitudinea modificărilor reflectă o adaptare microeconomică complexă, în care operatorii au gestionat simultan presiunile fiscale și strategia competitivă, cu o transmitere rapidă asupra alimentelor și mai graduală asupra bunurilor nealimentare. Această dinamică evidențiază modul în care șocurile fiscale și alte presiuni externe influențează comportamentul prețurilor la nivel microeconomic, oferind o imagine detaliată a mecanismului de formare a prețurilor în România contemporană.