Raport exploziv: Expoziția cu operele lui Brâncuși de la Paris a fost gestionată ilegal

Curtea de Conturi a României a publicat un raport care evidențiază nereguli semnificative în modul în care Ministerul Culturii (MC) a gestionat exportul temporar de bunuri culturale mobile și organizarea a două expoziții internaționale în 2024. Auditorii avertizează că aceste neconformități pot afecta integritatea și controlul asupra patrimoniului cultural național.

Expoziția de la Paris: derogare ilegală pentru operele lui Brâncuși

În perioada 27 martie – 1 iulie 2024, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a exportat temporar trei lucrări semnate de Constantin Brâncuși pentru o expoziție organizată la Paris. Raportul Curții de Conturi relevă faptul că ministrul culturii (Lucian Romașcanu, n.a.) a acordat, în acest context, o derogare de la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 518/2004, care reglementează exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile. Această derogare a permis încheierea contractului de împrumut într-o formă diferită de cea autentică, contrar obligațiilor legale.

Curtea de Conturi atrage atenția că această abatere de la normele legale constituie o încălcare a cadrului legislativ existent și creează un precedent periculos. În mod concret, această decizie afectează integritatea și controlul asupra exportului temporar al unor bunuri culturale de patrimoniu național extrem de valoroase, cum sunt cele trei lucrări ale lui Brâncuși. Raportul subliniază că nerespectarea normelor privind forma autentică a contractelor poate reduce transparența și controlul asupra gestionării acestor obiecte de patrimoniu, expunându-le astfel la riscuri sporite.

Astfel, Curtea de Conturi semnalează că prin această derogare s-a creat o situație care poate afecta atât securitatea acestor bunuri culturale de valoare excepțională, cât și respectarea rigorilor legale esențiale pentru protejarea patrimoniului cultural național.

Expoziția din Marea Britanie: lipsă de aprobare guvernamentală

Pentru expoziția desfășurată în Marea Britanie între 23 martie și 23 iunie 2024, la care au participat Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Peleș (MNP), auditorii au constatat că măsurile de organizare nu au fost aprobate prin hotărâre de guvern, așa cum cere Legea nr. 182/2000 în cazul evenimentelor implicând mai multe instituții publice.

20:03 • Dezvăluiri

Statul și-a abandonat patrimoniul: 18 monumente istorice din Bran, la un pas de distrugere

16:04 • Dezvăluiri

Statul sabotează cultura: contracte ilegale și bani pierduți la Teatrul Național și Biblioteca Națională

Deși MNIR a semnat contractul de împrumut cu partea externă și a încheiat anterior un contract de comodat cu MNP, această procedură nu a înlocuit obligația legală de a obține aprobarea guvernamentală.

Deficiențe în contracte și în sistemul de control

În ambele cazuri investigate, contractele de împrumut și de asigurare au fost încheiate în formă neautentică și nu au fost avizate de compartimentul juridic-contencios al ministerului, contrar prevederilor HG nr. 518/2004. Documentele nu conțineau clauze concrete privind condițiile de siguranță pentru protecția bunurilor, fiind limitate la formulări generale.

Curtea de Conturi subliniază că aceste deficiențe provin din decizii administrative care au încălcat legislația și dintr-un sistem de control intern managerial nefuncțional.

Riscuri majore asupra patrimoniului cultural

Raportul avertizează că neasigurarea respectării prevederilor legale expune bunurile culturale mobile – inclusiv operele lui Constantin Brâncuși – la riscuri precum deteriorare, pierdere sau lipsa unui control adecvat în timpul transportului și expunerii internaționale. În plus, aceste abateri pot crea precedente ce pot afecta protecția patrimoniului național pe termen lung.

Recomandările Curții de Conturi

Pentru remedierea situației și prevenirea altor neconformități, auditorii propun:

• crearea unui registru național al bunurilor culturale exportate temporar, cu detalii privind aprobările, evaluările de risc și măsurile de securitate;

• îmbunătățirea cadrului legislativ și actualizarea procedurilor interne, inclusiv introducerea unor standarde minime de securitate pentru expozițiile internaționale (monitorizare video, sisteme de alarmă, pază fizică);

• obligativitatea efectuării evaluărilor de risc și a auditurilor de securitate înainte de aprobarea exporturilor temporare;

• constituirea unui grup de lucru interministerial pentru coordonarea protecției bunurilor culturale.