Raport exploziv în Congresul SUA despre alegerile anulate: Cazul România-TikTok, exemplu de presiune politică

Un raport interimar al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din SUA lansează acuzații dure la adresa Uniunii Europene, susținând că instituțiile de la Bruxelles, în special Comisia Europeană, au construit un mecanism complex de presiune asupra marilor platforme online. Documentul, publicat marţi, 3 februarie 2026, avertizează că efectele acestor reglementări depășesc granițele Europei, afectând libertatea de exprimare inclusiv a cetățenilor americani.

Intitulat sugestiv „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global…”, raportul se bazează pe mii de documente interne obținute de la giganții tech prin citații oficiale. Ancheta americană vizează modul în care „legi, reglementări și ordine judecătorești străine” forțează companiile să „cenzureze discurs” la nivel global.

România, studiu de caz: Alegerile prezidențiale din 2024

Un capitol consistent al raportului este dedicat României și scandalului legat de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin. Autorii americani susțin că platforma TikTok a fost ținta unor presiuni uriașe din partea autorităților române și europene, deși dovezile invocate pentru intervenție ar fi fost subțiri sau inexistente.

Raportul notează că, în răspunsurile oficiale către Comisia Europeană, TikTok a precizat că „nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi” care să susțină acuzația-cheie a autorităților române privind existența unei „rețele coordonate de 25.000 de conturi” care l-ar fi susținut pe candidatul Călin Georgescu.

19:57 • ECONOMIE

Eurostat confirmă: România, pe primul loc în Europa la scumpiri, după măsurile lui Ilie Bolojan

18:37 • ECONOMIE

După ani de deficite, România intră în era ajustării bugetare: datoria sare de 60% din PIB

Mai mult, echipa internă de securitate a TikTok a contrazis ipoteza implicării Rusiei. Deși a detectat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, compania a transmis că „niciuna” nu avea originea în Rusia. Totuși, TikTok a semnalat autorităților române o „activitate suspectă” legată de promovare politică nedeclarată, dar fără a face legătura cu Moscova.

Presiuni „agresive” și cereri de cenzură politică

Documentul american descrie o avalanșă de solicitări venite dinspre București, unele fiind caracterizate drept „agresive” și informale. TikTok s-ar fi plâns Comisiei Europene că autoritățile române au cerut eliminarea de conținut pe motiv că ar fi „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”, o abordare pe care compania a considerat-o riscantă din perspectiva „influențelor politice”.

Raportul susține că, în perioada critică dintre turul 1 și anularea alegerilor, solicitările au escaladat până la cererea ca „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. Platforma ar fi refuzat însă ștergerea postărilor unor simpli cetățeni, invocând libertatea de exprimare.

Bruxelles-ul și cenzura termenilor „lovitură de stat”

Nici Comisia Europeană nu scapă de criticile congresmenilor americani. Raportul detaliază cum DG CONNECT a convocat TikTok la discuții imediat după alegerile din România, cerând măsuri mai dure. În acest context, platforma a acceptat să cenzureze temporar conținutul care includea termenii „lovitură de stat” și „război”, pentru a „atenua riscul de narațiuni dăunătoare”. Cu toate acestea, oficialii europeni ar fi considerat că „asta nu era suficient”, deschizând ulterior o investigație formală.

Războiul global și rolul ONG-urilor

Raportul american critică și tendința autorităților europene de a impune decizii cu efect global. Este citat cazul unei hotărâri judecătorești din România, unde regulatorul electoral ar fi cerut ca blocarea anumitor materiale să fie „obligatorie nu numai în România”. Autorii consideră că astfel de solicitări de tip „global takedown” încalcă suveranitatea altor state.

De asemenea, documentul pune sub semnul întrebării neutralitatea fact-checkerilor și a ONG-urilor partenere ale UE, precum Funky Citizens sau Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media. Acestea sunt descrise drept entități „pro-cenzură” care au trimis sute de cereri de eliminare a conținutului, inclusiv pentru opinii politice legate de anularea alegerilor.

Concluzia raportului este tranșantă: presiunile europene, justificate prin crize electorale precum cea din România, forțează platformele să adopte reguli de moderare care încalcă libertatea de exprimare a cetățenilor americani, transformând Actul privind Serviciile Digitale (DSA) într-un instrument global de cenzură.