Rata șomajului din România a urcat la 3,28% în noiembrie. Cei mai mulți șomeri sunt în mediul rural

Rata șomajului din România a crescut la 3,28% la finalul lunii noiembrie, arată datele ANOFM. Situația vine pe fondul numărului tot mai mare de șomeri, atât indemnizați, cât și neindemnizați. Statisticile arată diferențe semnificative între mediul urban și rural, dar și între categoriile de vârstă și nivelul de educație.

Rata șomajului a crescut la final de noiembrie

Rata șomajului înregistrat la nivelul țării a văzut o creștere cu 0,07 % față de luna anterioară, potrivit datelor publicate marți, 23 decembrie, de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Potrivit ANOFM, la finalul lunii noiembrie erau înregistrați 262.418 șomeri la nivel național. Dintre aceștia, 57.739 aveau indemnizație de șomaj, în timp ce 204.679 erau șomeri neindemnizați.

În comparație cu luna precedentă, numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 2.015 persoane, iar cel al șomerilor neindemnizați cu 3.552 de persoane. Această realitate confirmă o tendință generală de creștere a șomajului în ultimele săptămâni.

22:03, 20.11.2025 • Educație

Școli mentor pentru școli vulnerabile. Planul lui Daniel David pentru a rescrie educația rurală din România

Există diferențe semnificative între urban și rural.

Astfel, 71.452 de șomeri proveneau din mediul urban, în timp ce 190.966 erau din mediul rural. Cu alte cuvinte, șomerii din mediul rural sunt aproape de 3 ori mai mulți față de mediul urban. Acest lucru confirmă vulnerabilitatea pieței muncii din zonele care sunt mai puțin dezvoltate economic. Dezechilibrele regionale rămân vizibile, iar multe din comunitățile rurale au în continuare acces limitat la locuri de muncă stabile.

Din punct de vedere al genului, datele ANOFM arată că numărul șomerilor bărbați îl depășește pe cel al femeilor. La 30 noiembrie 2025, existau 135.916 șomeri bărbați și 126.502 șomeri femei.

Distribuția pe grupe de vârstă și pe nivel de educație

La distribuția pe grupe de vârstă, cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani, respectiv 63.475 de persoane. Cei cu vârsta peste 55 de ani însumau 62.571 de persoane.

Tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani stau ceva mai bine: în categoria lor erau înregistrați 15.798 de șomeri.

Rata șomajului după nivelul de educație evidențiază, la rândul său, probleme persistente. Șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar erau într-un procent de 29,57% din totalul persoanelor aflate în evidența ANOFM.

Cea mai mare categorie o reprezentau cei cu studii gimnaziale, cu 33,84%. Șomerii cu studii universitare aveau o pondere de doar 4,94%, ceea ce evidențiază relația clară dintre nivelul de educație și șansele de intrare pe piața muncii.

Ilie Bolojan ar vrea să reducă ajutoarele de șomaj

Subiectul ajutoarelor de șomaj a devenit în ultima vreme subiect de dispută la nivelul Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a susținut săptămâna trecută necesitatea reducerii duratei și nivelului ajutoarelor de șomaj. Există un deficit major de forță de muncă în aproape toate domeniile economiei, argumentează el.

În viziunea lui Bolojan, statul ar trebui să descurajeze lipsa muncii și să stimuleze ocuparea, inclusiv prin eliminarea opțiunii de pensionare anticipată și prin reducerea personalului din sectorul public, despre care consideră că e supradimensionat. Premierul afirmă că, în condițiile în care există oportunități de angajare chiar și la distanțe rezonabile de marile orașe, acordarea unor ajutoare de șomaj pe perioade de șase luni sau un an nu este justificată.

„Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca.

Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că, într-o ţară în care practic în orice mare oraş din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă de muncă, la 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile.

Aici trebuie să lucrăm, la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Ministrul Muncii nu este de acord cu Ilie Bolojan

La aceste declarații, ministrul Muncii, Florin Manole, și-a exprimat opunerea. El spune că în prezent nu există un proiect de reducere a ajutorului de șomaj și că i-a transmis personal opiniile sale premierului .

Ministrul a amintit că doar persoanele care au muncit și au contribuit anterior la sistem obțin indemnizația de șomaj, nu și cei care evită munca.

El a explicat că nivelul ajutorului este relativ redus, reprezentând în jur de 15-20% din venitul anterior, sumă prea mică pentru a susține un standard de viață decent. Din acest motiv, este puțin probabil ca beneficiarii să prefere șomajul în locul unui loc de muncă.

„Nu avem un proiect în acest sens, dar am avut o discuţie faţă în faţă cu premierul, despre subiectul acesta şi opiniile mele, pe care le-am spus sincer şi colegial, sunt total diferite. Ajutorul de şomaj primeşte astăzi doar cineva care a muncit, nu cineva care a stat degeaba, pentru că ajutorul de şomaj se calculează pentru cei care au lucrat o perioadă de timp.

Deci cine a lucrat şi a avut un salariu decent, un salariu mediu, să zicem, în această ţară, nu se va mulţumi să stea acasă pe 15, maxim 20% din venitul pe care l-a avut când lucra, pentru că are un anumit standard de viaţă, are nişte cheltuieli şi nu le poţi susţine cu cele câteva sute de lei care reprezintă ajutorul de şomaj.

Aşadar, nu, nu cred că ajutorul de şomaj se dă pentru oameni care nu vor să muncească, se dă pentru oameni care au muncit şi se dă din contribuţia lor de pe urma muncii lor. Asta nu este o părere, este un fapt, aşa este legea”, a răspuns Florin Manole.