Râurile din întreaga lume devin din ce în ce mai imprevizibile, fluctuând între secete și inundații, potrivit raportului anual privind Starea Resurselor de Apă la Nivel Global 2024, publicat de Organizația Meteorologică Mondială.

Evenimentele extreme devin noua normă

Doar o treime din bazinele hidrografice majore au avut debite normale anul trecut. Restul se aflau în deficite critice sau, dimpotrivă, în excese periculoase de apă, conform raportului anual privind Starea Resurselor de Apă la Nivel Global 2024. Acesta este un semnal clar al perturbării ciclului apei de care depind oamenii, ecosistemele și economiile.

Se pare că 2024 a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, aducând atât secete, cât și inundații catastrofale. Evenimentele extreme devin noua normă pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră cresc.

În Africa de Sud, Zambezi și Limpopo au secat

Astfel, în America de Sud, râurile Amazon și Parana au devenit mai puțin adânci, exacerbând seceta pe termen lung din bazinul Amazonului.

În Africa de Sud, râurile Zambezi și Limpopo au secat, în timp ce Africa de Vest a cunoscut inundații devastatoare în bazinele Niger și Volta – peste 2.500 de oameni au murit și 4 milioane au rămas fără adăpost.

Anul trecut, Europa s-a confruntat cu cele mai grave inundații din ultimele decenii , în timp ce Asia și regiunea Pacificului au înregistrat ploi record și taifunuri care au făcut peste 1.000 de victime.

Brazilia, la extreme

Brazilia a experimentat ambele scenarii simultan: cele mai grave inundații din sud au făcut 183 de victime, în timp ce seceta a persistat în Amazon.

În Asia, dezastrele naturale s-au succedat și ele:

  • Dubaiul a înregistrat precipitații record din ultimii 75 de ani.
  • În statul indian Kerala, alunecările de teren cauzate de ploile abundente au făcut 385 de victime.
  • Nepalul a fost lovit de inundații și alunecări de teren după precipitații record.
  • Taifunul Yagi a fost unul dintre cele mai mortale din Asia de Sud-Est.

Nivelul mării a crescut cu 1,2 mm într-un singur an

Oamenii de știință spun că topirea ghețarilor înrăutățește situația. În 2024, aceștia au pierdut 450 de gigatone de gheață, ridicând nivelul mării cu 1,2 mm într-un singur an. Aproape toate cele mai mari lacuri ale lumii s-au încălzit peste normal, perturbând ecosistemele și lanțurile trofice.

Studiul a constatat că mai puțin de 40% dintre fântânile din diferite părți ale lumii au niveluri normale ale apei subterane. Restul suferă de lipsuri sau excese. Supraextracția apei în Australia, SUA și Africa amenință viitorul agriculturii și aprovizionarea populației.

Astăzi 3,6 miliarde de oameni se confruntă deja cu lipsă de apă timp de cel puțin o lună pe an, iar până în 2050 această cifră ar putea depăși 5 miliarde.

Oamenii de știință subliniază: apa este unul dintre primele domenii în care se manifestă criza climatică. Fără reducerea emisiilor și o gestionare rațională, omenirea va trece din ce în ce mai mult de la secetă la inundații, cu pierderi umane și economice colosale.