Război în instanță pentru 5G-ul românesc. Huawei acuză România de discriminare și cere acces la documente secrete
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/Razboi-in-instanta-pentru-5G-ul-romanesc.-Huawei-acuza-Romania-de-discriminare-si-cere-acces-la-documente-secrete.jpg)
Gigantul chinez din domeniul tehnologiei, Huawei, contestă în instanță decizia României de a-i bloca accesul la infrastructura 5G națională, decizie luată în baza unui aviz negativ emis de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Compania susține că măsura este discriminatorie și vizează o posibilă încălcare a drepturilor constituționale, luând în calcul chiar sesizarea Curții Constituționale a României (CCR).
Unde a început conflictul Huawei-România
Pe 21 februarie 2024, CSAT a emis un aviz negativ cu privire la cererea a patru firme din grupul Huawei, care solicitau autorizarea pentru a furniza echipamente 5G în România. Decizia a fost transpusă într-un act administrativ semnat de premierul Marcel Ciolacu, prin care se respingea oficial implicarea companiei în rețeaua națională 5G.
Deși Huawei nu deține o rețea proprie 5G în România, până la interdicție a fost unul dintre furnizorii-cheie de echipamente. În ciuda restricțiilor, tehnologia sa continuă să fie utilizată în rețelele actuale, ceea ce accentuează tensiunea din jurul cazului.
Conform unei analize publicate de Strand Consult, la finalul anului 2023, echipamentele chinezești reprezentau aproximativ 44% din infrastructura 5G din România – un procent în scădere față de 61% în 2019.
Huawei atacă în justiție: statul, dat în judecată
Nemulțumită de excluderea sa, Huawei a inițiat un proces în instanță pe 1 aprilie 2024, vizând mai multe instituții ale statului: Guvernul (prin Cancelaria Prim-Ministrului), Ministerul Digitalizării, Secretariatul General al Guvernului și Administrația Prezidențială (în calitate de reprezentant al CSAT).
Companiile implicate în proces – printre care și firma-mamă din China – solicită anularea actului administrativ care a pus în aplicare decizia CSAT. În fața instanței, avocații Huawei au susținut că România le aplică un „tratament inegal”, formulare preluată direct din argumentația depusă în dosar.
Conform unor surse apropiate cauzei, Huawei consideră că decizia autorităților române ar fi nejustificat de dură comparativ cu tratamentul aplicat altor competitori din domeniu, ceea ce ar putea constitui o formă de discriminare economică.
Ce nu se vede: dosarul conține documente secrete
O parte din informațiile pe baza cărora CSAT a luat decizia sunt clasificate. De altfel, motivele exacte ale interdicției nu au fost niciodată public comunicate. Din actul semnat de Guvern reiese doar că decizia s-a bazat pe „evaluări privind riscuri, amenințări și vulnerabilități” la adresa securității naționale, precum și pe obligațiile asumate de România în cadrul parteneriatelor strategice internaționale, cel mai probabil o referire indirectă la relația cu SUA.
Huawei a cerut acces complet la aceste documente secrete, dar procesul de autorizare pentru consultarea acestora a fost, potrivit avocaților companiei, „dificil și lent”.
Instituția care gestionează accesul la informații clasificate, ORNISS, a confirmat că Huawei, în calitate de persoană juridică, nu a solicitat oficial accesul, deși avocații săi au făcut demersuri în acest sens, conform legii.
Pe 21 mai 2025, Curtea de Apel București a notat într-o încheiere că instituțiile pârâte au depus în dosar documente clasificate. Cu toate acestea, avocații companiei au susținut că respectivele documente sunt incomplete și au cerut depunerea lor integrală și certificată.
Urmează o decizie-cheie pe 4 iunie
Instanța urmează să se pronunțe miercuri, 4 iunie, dacă Huawei va primi sau nu acces complet la documentele secrete aflate la dosar. Este o decizie cu miză majoră: în lipsa accesului la aceste informații, compania susține că nu își poate construi o apărare solidă și echitabilă.
În paralel cu solicitările privind accesul la dosar, Huawei ia în calcul să atace Legea 163/2021, cunoscută drept „Legea 5G”, pe motiv că ar fi neconstituțională. Argumentul principal: aceasta ar permite autorităților să decidă excluderea unui operator din infrastructura 5G fără ca motivele să fie comunicate transparent și fără o cale efectivă de contestare.