Război UE–Trump: represalii de 93 miliarde de euro pentru Groenlanda și „aplauze” de la Moscova
Relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au intrat într-o nouă fază de tensiune duminică seară, după ce președintele american Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale statelor europene care se opun preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Regatului Danemarcei.
Președintele SUA a afirmat că situația din Groenlanda are legătură directă cu securitatea globală, invocând activitatea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite consideră necesar un rol direct în administrarea teritoriului pentru a preveni riscuri de securitate. În paralel, Donald Trump a anunțat că țările europene care sprijină poziția Danemarcei vor fi vizate de tarife vamale, care ar urma să intre în vigoare etapizat, începând din luna februarie și majorându-se în lunile următoare.
Reacția Danemarcei și poziția statelor europene
Guvernul danez a respins public intenția exprimată de administrația americană. Prim-ministrul Mette Frederiksen a transmis că Danemarca este deschisă cooperării cu aliații săi, dar nu acceptă presiuni economice în legătură cu statutul Groenlandei. În același mesaj, premierul danez a subliniat importanța menținerii unei poziții comune la nivel european și a respectării principiilor suveranității și integrității teritoriale.
Ulterior, mai multe state europene, printre care Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit, au transmis o declarație comună de sprijin pentru Danemarca și Groenlanda. Documentul menționează disponibilitatea pentru dialog și cooperare, dar și opoziția față de utilizarea tarifelor vamale ca instrument de presiune politică. Potrivit declarației, statele semnatare consideră că astfel de măsuri pot afecta relațiile economice și politice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Pozițiile guvernelor naționale
În Germania, ministrul finanțelor și vicecancelarul Lars Klingbeil a declarat că Berlinul este interesat de menținerea unui dialog cu Washingtonul, însă nu își poate schimba poziția privind statutul Groenlandei. El a precizat că, în cazul aplicării tarifelor anunțate, va fi necesar un răspuns coordonat la nivel european.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că autoritățile franceze analizează utilizarea instrumentelor comerciale disponibile la nivelul Uniunii Europene, inclusiv mecanismul anti-coerciție, în situația în care Statele Unite vor introduce tarife suplimentare. Guvernul Italiei, prin premierul Giorgia Meloni, a transmis că recurgerea la tarife vamale nu reprezintă o soluție pentru soluționarea disputelor politice.
În Norvegia, prim-ministrul Jonas Gahr Støre a declarat că autoritățile urmăresc cu atenție evoluțiile și că este necesară evitarea unui conflict comercial între aliați. Oficialul norvegian a menționat că dialogul diplomatic trebuie să rămână principalul instrument de gestionare a divergențelor.
Oficiali ruși au salutat amenințarea președintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife aliaților NATO în legătură cu Groenlanda, negociatorul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev, afirmând pe 17 ianuarie că această măsură semnalează „prăbușirea” alianței transatlantice, transmite Kyiv Independent.
NATO și securitatea arctică
Discuțiile legate de Groenlanda au fost reflectate și în cadrul NATO. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, a confirmat că a avut o convorbire cu președintele american pe tema securității din regiunea arctică. Potrivit acestuia, subiectul a fost abordat în contextul preocupărilor comune privind stabilitatea regională.
Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a afirmat că amenințările tarifare la adresa statelor membre NATO pot influența cooperarea din interiorul alianței. El a spus că securitatea arctică este un subiect de interes comun și că deciziile ar trebui discutate în cadrul structurilor existente.
Oficiali europeni au precizat că desfășurările recente de trupe în Groenlanda au fost realizate în cadrul NATO și au avut ca scop consolidarea securității regionale, fără a viza schimbarea statutului teritoriului sau relația cu Statele Unite.
Se ia în calcul amânarea ratificării acordului comercial UE–SUA
Europa ar putea, de asemenea, să amenințe cu restricționarea accesului companiilor americane pe piața UE, înaintea negocierilor decisive de la Davos, transmite Financial Times. Capitalele UE iau în calcul impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra SUA sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar, ca răspuns la amenințările lui Donald Trump la adresa aliaților NATO care se opun campaniei sale de a prelua Groenlanda. Această evoluție marchează cea mai gravă criză a relațiilor transatlantice din ultimele decenii.
Măsurile de represalii sunt elaborate pentru a oferi liderilor europeni pârghii de negociere în întâlnirile-cheie cu președintele SUA, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial de la Davos, au declarat oficiali implicați în pregătiri.
În același timp, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că principalele grupuri politice pro-europene din Parlamentul European iau în calcul amânarea ratificării acordului comercial UE–SUA, semnat în anul 2025. Această decizie ar urma să fie discutată în funcție de evoluțiile politice și comerciale din perioada următoare.
Decizii la nivelul Uniunii Europene
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a liderilor statelor membre, pentru analizarea situației și coordonarea pozițiilor comune. Potrivit acestuia, discuțiile se vor concentra pe respectarea dreptului internațional, sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda, evaluarea efectelor tarifelor asupra relațiilor transatlantice și menținerea unui cadru de dialog cu administrația americană.
Nicușor Dan, foarte îngrijorat
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj public în care a arătat că este îngrijorat de intensificarea schimbului de declarații dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. El a subliniat necesitatea reluării dialogului diplomatic și a comunicării la nivel instituțional între partenerii transatlantici.
România a fost invitată de administrația americană să participe la Consiliul pentru Pace, un organism internațional creat pentru coordonarea unor inițiative legate de Ucraina și alte zone de conflict. Administrația prezidențială de la București nu a oferit detalii suplimentare privind rolul României în acest format.