Războiul apelor. China construiește un baraj uriaș pe un fluviu comun cu India

China construiește în Tibet cel mai mare baraj din lume, ceea ce conduce la tensiuni regionale și temeri ecologice. Barajul Motuo, cu o capacitate de 60 de gigawați și un cost estimat la peste 165 de miliarde de dolari, provoacă îngrijorări profunde în India, Bangladesh și în rândul organizațiilor de mediu.

China a început în mod oficial construcția celui mai mare baraj din lume, situat în regiunea tibetană Motuo, pe un fluviu care traversează și India. Proiectul, anunțat pe 19 iulie de presa de stat chineză, este prezentat ca o investiție majoră în energia verde, dar generează critici din partea statelor vecine și a ecologiștilor, notează RFI.

Baraj cu o capacitate de 60 de gigawați

Barajul va avea o capacitate impresionantă de 60 de gigawați, de trei ori mai mare decât cea a actualului lider mondial – barajul celor Trei Defileuri. În termeni de energie, acest lucru echivalează cu de peste 35 de ori puterea unui reactor nuclear de ultimă generație. Costurile sunt pe măsură: proiectul este evaluat la peste 165 de miliarde de dolari, potrivit agenției Xinhua.

Potrivit autorităților chineze, obiectivul principal este „accelerarea tranziției către energie curată” și combaterea schimbărilor climatice. În prezent, 60% din electricitatea Chinei este produsă din cărbune, sursă majoră de emisii poluante. Energia generată de baraj ar urma să fie distribuită în alte regiuni ale țării, dar și să acopere nevoile locale ale Tibetului.

13:01 • Internațional

China a început construirea unui baraj gigantic în Tibet: experții au avertizat asupra consecințelor devastatoare

15:15, 20.07.2025 • ACTUALITATE

Trucuri de miliarde. Cum își umflă producătorii chinezi de mașini cifrele de vânzări

Proiectul ridică mari probleme geopolitice și ecologice

Fluviul afectat – cunoscut ca Yarlung Tsangpo în Tibet și Brahmaputra în India – este o sursă vitală de apă pentru milioane de oameni din India și Bangladesh. Ambele state se tem că barajul va permite Chinei să controleze debitul apei în aval, afectând agricultura, alimentarea cu apă și ecosistemele.

Deși Beijingul a dat asigurări că barajul „nu va avea efecte negative asupra țărilor din aval”, guvernul indian a transmis oficial îngrijorările sale și a declarat că va „monitoriza atent situația și va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja interesele”.

Pe lângă implicațiile regionale, proiectul este și ținta organizațiilor pentru drepturile omului și a activiștilor de mediu, care avertizează asupra impactului ireversibil asupra platoului tibetan, o zonă ecologică sensibilă, dar și asupra comunităților locale afectate de lucrările masive de construcție.

Într-un context tensionat, în care China și India împart mii de kilometri de granițe disputate, barajul Motuo nu este doar o investiție energetică, ci și un potențial instrument geopolitic într-o regiune cu echilibru fragil.