Războiul din Orientul Mijlociu: Școala din Minab și eșecul informațiilor militare

În dimineața în care războiul dintre Statele Unite și Iran a izbucnit, gândurile lui Morteza Bahadori, profesor în Minab, erau îndreptate spre familia sa și spre fiul său de nouă ani, Aria.

„Eram cel mai relaxat cu Aria”, își amintește Bahadori. „M-am gândit: ‘Doamne, e la școală. E în siguranță.’” Telefonul pe care l-a primit la scurt timp a spulberat această iluzie de siguranță: școala primară din Minab fusese distrusă, iar bilanțul preliminar indica 168 de decese, majoritatea copii, marcând cel mai mortal atac asupra civililor de până acum în războiul în curs, scrie Financial Times.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul ar fi responsabil pentru incident, încercând să transfere vina. Totuși, analiza materialelor video, imaginilor satelitare recente, fotografiilor din ruine și înregistrărilor de achiziții militare indică o responsabilitate probabilă a Washingtonului, printr-o rachetă Tomahawk cu rază lungă, produsă în SUA. Pentagonul a anunțat că investighează incidentul, însă detaliile oficiale rămân limitate, alimentând un climat de confuzie și speculații.

O presupusă rachetă de croazieră Tomahawk a lovit o clădire din cadrul instalației Gărzilor Revoluționare. Sursa: FT

Accesul la informații independente a fost puternic restricționat. În Iran, blocarea internetului și dificultățile de conectivitate au limitat filmările cetățenilor și mărturiile martorilor. În regiunea Golfului, guvernele au consolidat controlul asupra rețelelor sociale, au arestat persoane pentru distribuirea informațiilor despre atacuri și au restricționat relatările independente. Israelul a impus, de asemenea, limitări pentru jurnaliști. În aceste condiții, verificarea informațiilor, inclusiv a zonelor atacate și a victimelor, a devenit extrem de dificilă, creând un vid informațional neobișnuit pentru conflictele purtate în era digitală.

Imaginile analizate de organizații precum Bellingcat și Airwars indică că școala fusese integrată într-un complex al Gărzilor Revoluționare, cu clădiri avariate sau complet distruse. Videoclipurile verificate arată că două rachete au lovit școala în mai puțin de un minut: prima a provocat panică, iar a doua nu a lăsat șanse de evacuare. „Primul proiectil a provocat panică, oamenii au fugit. Al doilea a ucis pe toți”, povestește Bahadori, cu vocea tremurândă. Fragmentele recuperate din ruine, precum și componentele vizibile în fotografii, indică proveniență americană, deși nu poate fi confirmată definitiv corespondența fiecărei piese cu racheta care a lovit școala.

Experții militari estimează că atacul a fost probabil rezultatul unei erori de țintire bazate pe informații depășite sau incomplete. Justin Bronk de la Royal United Services Institute afirmă că, deși lovitura ar fi trebuit să fie precisă, datele vechi sau insuficiente pot explica tragedia. Intensitatea operațiunilor SUA și Israel ar fi redus rigoarea verificărilor, crescând riscul unor greșeli cu consecințe devastatoare. În plus, se presupune că unele procese de țintire au implicat algoritmi și sisteme AI, însă aceste metode sunt dificil de verificat din exterior din cauza secretului militar și a opacității algoritmice.

Persoanele îndoliate sapă morminte pentru copiii uciși în atacul asupra școlii primare din Minab, în ​​sudul Iranului. Sursa: FT

Impactul social al atacului este profund. Școala din Minab, fondată în 2016, era un reper al comunității locale, frecventată de copiii personalului militar și civil. Părinții, profesorii și întreaga comunitate se confruntă cu pierderea copiilor și cu traume psihologice severe. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului solicită o anchetă independentă și consideră atacul un posibil crime de război. Airwars a identificat cel puțin 60–70 de incidente de pagube civile în Iran, iar acest atac se situează printre cele mai grave.

Tehnologia open-source a fost crucială în investigarea atacului. Imaginile satelitare colectate de firme comerciale, precum Planet Labs, au permis verificarea daunelor în aproape timp real. Totuși, compania a introdus recent o întârziere de 14 zile pentru imaginile din Golful Persic și Iran, invocând riscuri de securitate și presiuni guvernamentale, ceea ce complică și mai mult accesul jurnaliștilor și organizațiilor pentru drepturile omului la dovezi vizuale.

În ceea ce privește responsabilitatea, investigațiile preliminare sugerează că lovitura asupra școlii a fost o eroare de țintire, posibil datorată unor informații depășite sau incomplecte. Experții militari subliniază că volumele de date folosite pentru planificarea atacurilor sunt adesea insuficiente și nu sunt actualizate constant, ceea ce poate duce la astfel de tragedii. În plus, restructurarea recentă a diviziilor Pentagonului responsabile de prevenirea și răspunsul la victime civile ridică întrebări suplimentare privind protecția non-combatanților.

Pe plan internațional, incidentul a atras atenția organizațiilor pentru drepturile omului, care cer anchete independente și transparență. Alexa Koenig, director al Investigations Lab de la Universitatea Berkeley, subliniază că jurnaliștii și activiștii riscă enorm pentru a aduce informații din Iran, iar odată ce conexiunea la internet va fi restabilită, investigațiile vor continua și vor putea diminua dependența de comunicările controlate de stat.