Războiul din Ucraina a redus cu 37% transportul internațional de mărfuri pe Dunăre

Datele oficiale indică o scădere alarmantă a volumului de mărfuri transportate pe Dunăre în regim de navigație internanțională, principala cauză fiind războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. S-ar putea repeta criza care a fost provocată în  transportul pe Dunăre de războiul din fosta Iugoslavie.

În ultimii 20 – 25 de ani, transportul de mărfuri pe Dunăre în regim de navigație internațională s-a confruntat cu trei crize. Prima a fost criza provocată de războiul din fosta Iugoslavie, când navigația a fost blocată în zona Belgradului. Atunci, armatorii români au suportat pierderi de peste un miliard și jumătate de dolari iar peste 5.000 de navigatori români și-au pierdut locurile de muncă.

Al doilea șoc a fost înregistrat la criza economică globală din 2008 – 2010, iar o a treia criză se prefigurează acum, în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, care reprezintă un risc major pentru navigația pe Dunărea Maritimă, de la Sulina la Tulcea, Galați și Brăila. Navigația se desfășoară cu mare dificultate în condițiile în care porturile ucrainiene de la Dunăre sunt bombardate aproape zilnic de Rusia.

Dacă excludem criza economică globală, resimțită la nivel mondial, în navigația pe Dunăre asistăm la o a doua criză provocată de un război izbucnit în unul dintre statele riverane.

13:23, 14.11.2025 • Dezvăluiri

Tensiuni neașteptate între România și Serbia: risc nuclear și lupta pentru Dunăre

10:23, 23.10.2025 • Internațional

UE a impus Serbiei o condiție dură în ceea ce privește Rusia

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, volumul transportului internațional de transport de mărfuri pe Dunăre a scăzut în perioada ianuarie-septembrie 2025. Aceleași efecte sunt remarcate și în exploatarea portuară din principalele porturi maritime de la Dunăre, Tulcea, Galați și Brăila. 

Scădere alarmantă, cu 37%, a transportului internațional de mărfuri pe Dunăre

Dacă discutăm despre volumul de mărfuri încărcate și descărcate în porturile maritime românești, adică la Constanța și în porturile maritime de la Dunăre, Tulcea, Galați și Brăila, în primele nouă luni au fost operate portuar 41,5 milioane de tone de mărfuri.

La acest capitol este înregistrată o scădere cu 9,5% față de perioada similară a anului 2024, din cauza diminuării cu 21,1% a volumului de mărfuri încărcate. Adică a exporturilor. Volumul mărfurilor descărcate, adică importurile, au înregistrat o creștere cu 3,5%.

Situația gravă este reflectată în statisticile INS cu privire la transportul de mărfuri pe „căile navigabile interioare”, adică pe Dunărea Maritimă, Canalul Dunăre – Marea Neagră și Dunărea Fluvială.

În total a fost înregistrată o scădere cu 16%, dar această statistică are două componente: „transportul național”, realizat de companiile de shipping românești și „transportul internațional” pe Dunăre, realizat și de companii din alte state riverane.

„Transportul național” a înregistrat o creștere, cu 9%, dar la transportul internațional de mărfuri pe Dunăre este înregistrată o scădere alarmantă, cu 37%.

„În ceea ce privește volumul transportului pe căi navigabile interioare, în perioada ianuarie-septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, scăderea cu 15,8% a valorii totale a fost determinată de evoluția negativă înregistrată de transportul internațional, scădere cu 37%. Transportul național pe căi navigabile interioare a crescut cu 8,9%”, se spune în comunicatul Institutului Național de Statistică.

Transportul de mărfuri pe Dunăre are tot Portul Constanța ca principal port de proveniență sau destinație

Și la alt capitol al statisticilor oficiale sunt date care indică o scădere a ponderii porturilor de la Dunăre, Tulcea, Galați și Brăila, în transportul de mărfuri. Cea mai mare pondere, de peste 50%, o are Portul Constanța.

„În transportul pe căi navigabile interioare, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantități de mărfuri au fost: Constanța, cu o pondere de 53% și Galați, cu o pondere de 11%, la nivelul perioadei 1 ianuarie – 30 septembrie”, se spune în raportarea INS.

Scăderea ponderii porturilor maritime de la Dunăre are două cauze principale. În primul rând faptul că bombardarea sistematică de către Rusia a Portului ucrainean Reni, care se află chiar pe traseul șenalului navigabil al Dunării Maritime, descurajează armatorii și navigatorii în efectuarea transportului de mărfuri pe ruta Canalul Sulina – Tulcea – Galați – Brăila.

O altă cauză a scăderii ponderii porturilor dunărene este situația falimentară cu care se confruntă Combinatul Siderurgic Galați. Portul Mineralier Romportmet Galați a fost ani de zile principalul port de la Dunăre, datorită fluxurilor de minereu și materii prime importate și a laminatelor exportate. Dezastrul economic cu care se confruntă combinatul face și ca danele Romportmet-ului să fie pustii.

Serbia, principala flotă de pe Dunăre

Statisticile INS indică o creștere a volumului de mărfuri importate sau exportate de România în relațiile economice cu state din Uniunea Europeană pe ruta Dunăre / Canalul Rhin-Main. În această statistică nu este nicio surpriză.

Surpriza este că principalul transportator pe Dunăre a devenit flota Serbiei, care deține cea mai mare pondere în transportul de măfuri pe Dunăre. „În primele nouă luni din 2025, mărfurile înregistrate în transport internațional pe căi navigabile interioare, care au avut ca destinație sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene, au înregistrat o pondere de 28,4%, în creștere față de perioada similară a anului precedent. 

Per total, Serbia a deținut cea mai mare pondere ca origine și destinație a mărfurilor transportate în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, cu un nivel de 3,862 milioane tone”, se mai spune în comunicatul INS.