Reacții dure, acuzații de strategii ascunse și bugetul pe 2026 în impas, după ce CCR  a fixat termenul de judecată pe 4 februarie la legea austerității

Decizia CCR de a stabili termenul de judecată pentru legea care majorază taxele și impozitele locale abia pe 4 februarie 2026 a declanșat un val de reacții politice și administrative.

Întreaga arhitectură bugetară este „aruncată în aer”

Proiectul contestat la CCR prevede creșteri semnificative ale taxelor locale, ale impozitelor auto și ale altor contribuții, însă, în lipsa promulgării până la 1 ianuarie, acesta nu poate intra în vigoare pentru anul fiscal 2026. Măsura a fost contestată de parlamentarii AUR, care au atacat Legea PL-x 426/2025 și au acuzat Guvernul condus de Ilie Bolojan de impunerea unor poveri fiscale excesive.

Avocatul Elena Radu a explicat că, deoarece CCR se va pronunța abia în februarie, legea nu va putea fi aplicată impozitelor aferente anului 2026. În același sens, avocatul Adrian Toni Neacșu afirmă că întreaga arhitectură bugetară este „aruncată în aer”, întrucât majorările fiscale reprezentau unul dintre pilonii bugetului pregătit de Guvern pentru anul viitor.

Acuzații de strategii politice și jocuri de culise

În timp ce primarii susțin că fără majorările planificate colectarea taxelor riscă să scadă dramatic, oficialii AUR transmit că au acționat pentru a proteja populația de creșteri împovărătoare. Adrian Toni Neacșu afirmă însă că demersul AUR a fost calculat, fiind parte a unei strategii politice menite să lovească executivul.

18:27 • POLITICĂ

Guvernul cere CCR să urgenteze analiza legii austerității. Executivul, presat de calendarul bugetar

21:43 • POLITICĂ

Guvernul mizează pe cifre: Bolojan anunță primele semne că România iese din zona de risc bugetar

Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan acuză lipsa resurselor financiare la nivel central și susține că administrațiile locale trebuie să preia mai multă responsabilitate. Acesta precizează că statul nu mai are capacitatea de a transfera sume masive către primării, motiv pentru care contribuțiile locale ar trebui ajustate pentru a acoperi necesarul de cofinanțare al proiectelor de infrastructură, educație și sănătate.

Măsurile controversate din proiectul de lege

Proiectul atacat la CCR cuprinde o serie de modificări fiscale majore, de la impozite locale până la reglementări privind insolvența și capitalul social minim. Printre cele mai importante prevederi se află:

• Creșterea impozitelor și taxelor locale cu minimum 167%;
• Impozit pe locuințe majorat cu aproximativ 80%;
• Trei creșteri succesive ale impozitului special pentru case și mașini de peste 500.000 de euro, respectiv 75.000 de euro;
• Majorarea impozitului auto în funcție de gradul de poluare;
• Impozit pe câștigurile de la bursă crescut la 3% pentru acțiunile deținute peste un an și 6% pentru cele tranzacționate într-un interval mai scurt;
• Impozit pe criptomonede crescut de la 10% la 16%;
• Creșterea bazei de calcul pentru CASS la 72 de salarii minime pe an pentru veniturile din activități independente;
• Regim fiscal special de 30% pentru veniturile din Airbnb și Booking;
• Amendă maximă de până la 1 milion de lei pentru munca la negru;
• Taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar sub valoarea de 150 de euro.

Proiectul include și modificări privind capitalul social al firmelor, stabilind un minim de 500 de lei pentru companiile cu afaceri sub 400.000 de lei, respectiv 5.000 de lei pentru cele peste acest prag. Totodată, durata procedurii de insolvență ar urma să fie redusă prin atribuții suplimentare pentru administratorii judiciari, pentru a permite o trecere mai rapidă la faliment atunci când situația financiară a debitorului o impune.

Contestarea la CCR și decizia care schimbă calendarul fiscal

După ce Guvernul și-a asumat răspunderea pe proiect la 8 septembrie 2025, sesizările de neconstituționalitate au venit rapid. Un grup de 28 de senatori AUR și ulterior 57 de deputați din AUR, S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri au atacat legea.

Curtea a pronunțat deja o decizie parțială — Decizia nr. 481/2025 — în care a admis unele critici și a confirmat constituționalitatea altor prevederi. Deși legea nu este respinsă în totalitate, programarea audierii în februarie o face inaplicabilă pentru anul fiscal următor.

Judecătorii CCR subliniază într-un comunicat că termenul de judecată din 4 februarie este stabilit în conformitate cu procedurile curții, însă efectul indirect este că legea nu poate produce efecte la 1 ianuarie, momentul cheie în stabilirea impozitelor locale.

Reacții puternice din administrația locală și din mediul politic

În teritoriu, numeroși primari spun că fără noile taxe bugetele locale vor fi serios afectate. Aceștia avertizează că unele proiecte ar putea fi amânate, iar riscul ca populația să nu mai achite dările crește în lipsa unui cadru legislativ clar.

La nivel politic, opoziția acuză Guvernul că a încercat să strecoare majorări excesive sub pretextul consolidării fiscale. De cealaltă parte, Bolojan insistă că statul nu mai poate susține financiar autoritățile locale ca în anii precedenți și că măsurile contestate reprezintă o încercare de a stabiliza bugetul pentru 2026.

Guvernul, în criză de timp: Bolojan cere devansarea termenului de judecată la CCR

Guvernul a reacționat imediat după publicarea noului termen, anunțând că va solicita Curții Constituționale preschimbarea datei stabilite pentru analiza contestației. Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Executivului, a confirmat că premierul Ilie Bolojan a semnat deja cererea oficială către CCR.

Curtea a transmis, într-o actualizare, că termenul de judecată pentru contestația depusă asupra legii privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice a fost mutat pe 21 ianuarie 2026, ceea ce reprezintă o accelerare față de calendarul inițial.

Executivul încearcă astfel să câștige timp pentru ca legea austerității să poată fi promulgată înainte de intrarea în noul an fiscal. Documentul este considerat esențial pentru reducerea deficitului bugetar, România având în prezent cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană.