Reactorul 1 de la Cernavodă intră în „prelungiri”. A primit aprobarea oficială

România face un pas strategic în asigurarea independenței energetice pe termen lung, alăturându-se clubului restrâns al țărilor europene care mizează pe energia nucleară ca soluție de stabilitate. Guvernul a aprobat recent, prin decizie oficială, două proiecte esențiale: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și extinderea facilității de stocare a combustibilului nuclear uzat.

Retehnologizarea Reactorului 1, aprobată oficial

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că aceste investiții sunt „urgente și vitale” pentru menținerea securității energetice a țării. El a subliniat că Reactorul 1 va continua să funcționeze în condiții de siguranță încă 30 de ani, până în jurul anului 2050, ceea ce va transforma centrala de la Cernavodă într-un pilon energetic regional.

„Reactorul 1 va continua să funcționeze în condiții de siguranță timp de încă trei decenii, oferind României un pilon de stabilitate energetică într-un context regional volatil. Iar capacitatea suplimentară de stocare a combustibilului uzat asigură funcționarea sustenabilă a centralei pe termen lung,” a declarat Cristian Bușoi.

700 MW dintr-un singur reactor: 10% din consumul național

Unitatea 1 de la Cernavodă generează în prezent aproximativ 700 MW, adică circa 10% din necesarul total de energie electrică al României. Prelungirea duratei de viață a acestui reactor nu înseamnă doar energie sigură, ci și o ancoră esențială pentru industrie, infrastructură și stabilitate economică într-un peisaj regional marcat de incertitudine geopolitică.

Bușoi a mai precizat că extinderea instalației DICA – MACSTOR 400 este „o condiție tehnică indispensabilă” pentru funcționarea continuă a centralei, dar și „o dovadă de responsabilitate față de standardele internaționale de siguranță nucleară”.

Energie curată, prețuri stabile și autonomie tehnologică

Energia nucleară redevine în Europa un vector strategic: producție constantă, emisii scăzute de carbon, costuri predictibile și autonomie tehnologică. România se aliniază acestei tendințe europene, investind în tehnologie de vârf și în consolidarea lanțului intern de aprovizionare cu combustibil.

Strategia Nuclearelectrica include achiziționarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, cu scopul de a extinde ciclul complet al combustibilului nuclear, un demers esențial pentru întărirea autonomiei energetice naționale.

„Este o investiție în viitorul economic al României: extinderea instalației de depozitare DICA – MACSTOR 400 și o condiție tehnică pentru continuarea operării centralei, dar și o demonstrație de responsabilitate față de standardele internaționale de siguranță nucleară. Energia sigură și accesibilă, este un factor de suport pentru o industrie competitivă. Merita amintit că energia nucleară contribuie la reducerea volatilității pe anumite segmente ale pieței, în special în ceea ce privește costurile pe termen lung pentru consumatorii industriali care pot accesa contracte avantajoase”, a mai precizat Bușoi.

Europa revine în forță la energia nucleară: ce fac Franța, Olanda și Polonia

România nu este singură în această direcție. Franța, un pionier în domeniu, a pus recent în funcțiune un reactor nou de 1,6 GW, cel mai mare construit până acum. Olanda are în plan construcția a două noi reactoare până în 2035, iar Polonia va finaliza prima sa centrală nucleară în 2036, înlocuind termocentralele pe cărbune.

Aceste proiecte reconfirmă schimbarea de paradigmă la nivel european: energia nucleară nu mai este o soluție de avarie, ci un element-cheie pentru reziliența sistemelor energetice naționale și pentru atingerea obiectivelor climatice.

România se poziționează ferm în noua hartă energetică a Europei

Prin aprobarea celor două proiecte majore de la Cernavodă, România își reafirmă ambiția de a deveni un furnizor de stabilitate energetică în regiune, într-o perioadă în care Europa își caută echilibrul între decarbonare, competitivitate industrială și securitate.

Cu un orizont de funcționare extins până în 2050, Reactorul 1 va rămâne o piesă centrală în infrastructura energetică națională – o investiție strategică ce promite să susțină economia românească în următoarele decenii.