Reforma administrativă 2026: Sute de localităţi rămân fără poliție locală și reduceri masive de posturi la cabinetele șefilor

Publicat: 14 ian. 2026, 13:23, de Ionut Jifcu, în ACTUALITATE , ? cititori
Reforma administrativă 2026: Sute de localităţi rămân fără poliție locală și reduceri masive de posturi la cabinetele șefilor

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează o restructurare profundă a aparatului public local și central. Documentul stabilește criterii stricte pentru funcționarea serviciilor publice, introducând praguri de populație și limite de finanțare care vor forța multe primării mici să își reorganizeze sau chiar să își desființeze structurile de ordine publică.

Restricții dure pentru Poliția Locală în localitățile mici

Principala lovitură este primită de localitățile cu o populație redusă, unde poliția locală va deveni un lux pe care puțini și-l vor permite. Conform noilor reglementări, dreptul de a menține aceste structuri este condiționat direct de capacitatea de autofinanțare a primăriilor, eliminând subvențiile de la bugetul de stat pentru acest capitol.

„Unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii, așa cum sunt definite la art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, numărul este de maxim 3 polițiști locali”, se precizează în proiectul de lege al Ministerului Dezvoltării.

În plus, proiectul stabilește un raport fix între numărul de agenți și populație, astfel încât schema de personal să fie una eficientă. Potrivit proiectului, „va exista un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București și un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru județe, respectiv municipiul București”.

Tăieri de posturi în cabinetele miniștrilor și ale primarilor

Reforma vizează și reducerea personalului din structurile de suport ale demnitarilor și ale aleșilor locali. Proiectul limitează drastic numărul de consilieri și experți care pot fi angajați în cadrul cabinetelor sau cancelariilor. Premierul și viceprim-miniștrii vor fi obligați să lucreze cu echipe reduse, conform grilei propuse de minister.

Astfel, sunt prevăzute „5 posturi pentru Cabinetul prim-ministrului” și „5 posturi pentru Cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat”, în timp ce pentru un ministru obișnuit vor mai fi disponibile doar „3 posturi pentru Cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei Prim-ministrului”.

Nici primarii nu scapă de aceste limitări. Pentru „Cabinetul primarului general al municipiului București” sunt prevăzute „4 posturi”, același număr fiind valabil și pentru „Cabinetul președintelui consiliului județean și primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori”. Pentru comunele și orașele mici, numărul consilierilor poate scădea până la un singur post.

Noi grile de personal pentru primăriile de comune

Eficiența financiară este urmărită și prin stabilirea unui număr maxim de angajați în primării, corelat direct cu numărul de locuitori. Excepție fac sectoarele esențiale precum sănătatea, învățământul sau asistența socială. Pentru restul aparatului administrativ, limitele sunt stricte.

Pentru comunele cele mai mici, „la o populație de cel mult 1.500 de locuitori – maxim 16 posturi” vor fi disponibile, în timp ce pentru comunele de mărime medie, situate între 3.001 – 5.000 locuitori – maxim 30” de posturi pot fi ocupate, conform proiectului pus în dezbatere publică. Pentru marile unități administrative, care depășesc pragul de 50.000 de locuitori, schema de personal se calculează pornind de la un nivel de „110 + câte 10 posturi pentru fiecare fracție de 10.000 de locuitori peste cei 50.000 de locuitori”.