Reforma care poate dărâma un guvern: pariul riscant al lui Bolojan

Publicat: 05 sept. 2025, 08:23, de Cristian Matache, în OPINII , ? cititori
Reforma care poate dărâma un guvern: pariul riscant al lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria cu o agendă clară: reformă și disciplină fiscală. În centrul pachetului 2 de măsuri, pe care Guvernul și l-a asumat în Parlament, se află modificarea pensiilor magistraților – un subiect sensibil, care de ani buni polarizează societatea românească. Propunerea prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani, o tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. Pentru unii, este un pas către normalitate. Pentru alții, un atac direct la independența justiției.

Însă problema nu este doar tehnică. Ea a devenit un test politic și constituțional. Bolojan a anunțat ferm că, dacă legea va fi declarată neconstituțională, guvernul său nu mai are legitimitate. O declarație cu miză mare, care ridică întrebări: este aceasta o dovadă de responsabilitate sau o strategie calculată?

Înalta Curte intră în joc: independență vs. reformă

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a sesiza CCR nu a întârziat. Instanța supremă afirmă că legea încalcă principii fundamentale ale statului de drept și nu mai puțin de 37 de decizii ale Curții Constituționale. Mesajul este clar: independența justiției nu se negociază. Dincolo de argumentul juridic, gestul transmite și o poziționare instituțională puternică: magistrații văd în această reformă nu doar o chestiune financiară, ci o amenințare la adresa statutului lor.

De partea cealaltă, premierul invocă echitatea socială: „Nu e normal ca pensia unui magistrat să fie de cinci ori mai mare decât pensia medie din România.” Este un argument care rezonează cu opinia publică, mai ales într-o perioadă în care inflația și inegalitățile sociale alimentează frustrarea colectivă.

Un joc politic cu final deschis

Dacă CCR va respinge legea, Bolojan promite să plece. Nu e exclus ca această mișcare să fie dublată de un calcul politic: victimizarea în fața electoratului pentru a-și consolida profilul de lider reformist. Surse politice vorbesc chiar despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei, scenariu care ar putea transforma o înfrângere într-o oportunitate.

Dar efectele colaterale nu trebuie ignorate: instabilitate politică, posibile anticipări și presiune pe cursul valutar. Toate acestea ar putea fi puse pe seama „blocajului din justiție”, o retorică ce riscă să tensioneze și mai mult relația dintre puterea executivă și cea judecătorească.

O întrebare esențială: ce înseamnă independența justiției?

Apărătorii pensiilor speciale invocă independența magistraților. Dar este corect să echivalăm acest concept cu menținerea unor privilegii financiare? În multe țări europene, judecătorii se pensionează la 65 sau chiar 67 de ani. De ce ar fi România o excepție?

Pe de altă parte, există un risc real ca presiunea politică asupra veniturilor magistraților să fie folosită ca instrument de intimidare. Adevărata întrebare nu este dacă pensiile trebuie reformate – consensul social există –, ci cum poate fi făcut acest lucru fără a compromite echilibrul dintre puteri.

Între reformă și responsabilitate

Indiferent de decizia CCR, România are nevoie de un dialog onest despre echitate, sustenabilitate și independență. Dacă Guvernul transformă această dispută într-un joc de imagine, iar justiția într-o fortăreață privilegiată, pierderea va fi a cetățenilor.

Pentru moment, mingea este în terenul Curții Constituționale. Dar adevărata miză depășește o lege: este vorba despre încrederea în instituții și despre capacitatea statului de a lua decizii corecte, fără șantaj politic și fără reflexe corporatiste.