Reforma care zguduie harta României: 150 orașe ar putea deveni comune

Ministrul Dezvoltării propune o reformă administrativă majoră care ar putea modifica statutul a peste 150 de localități din România. Potrivit informațiilor publicate de Euronews România, proiectul aflat în discuție vizează reclasificarea mai multor orașe care nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație, urmând ca acestea să revină la rangul de comună.

Criteriile actuale nu mai sunt respectate de unele orașe

Conform unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, în prezent România are 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), dintre care 103 municipii și 216 orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu mai îndeplinesc criteriile demografice stabilite prin legislația actuală.

În prezent, o localitate trebuie să aibă cel puțin 40.000 de locuitori pentru a fi municipiu și minimum 10.000 de locuitori pentru a fi considerată oraș. Noile propuneri ale ministerului prevăd însă scăderea acestor praguri la 25.000 de locuitori pentru municipii și 7.000 pentru orașe.

Astfel, localitățile care nu se vor încadra nici în aceste limite ar urma să revină la statutul de comună. Conform estimărilor, aproximativ 150 de orașe ar putea fi retrogradate, în timp ce alte 45 de comune ar putea fi declarate orașe.

06:16, 02.10.2025 • POLITICĂ

Cutremur în administrația publică. Coaliția pregătește schimbarea unor orașe în comune și concedieri masive

Comune care pot deveni municipii

Există și cazuri inverse – comune cu populații foarte mari, comparabile sau chiar superioare unor municipii actuale. Exemplele cele mai cunoscute sunt Florești (județul Cluj) și Chiajna (județul Ilfov), ambele depășind 40.000 de locuitori. Acestea ar putea primi statutul de municipiu odată cu aplicarea noilor criterii.

Într-o situație asemănătoare se află și orașele Bragadiru și Popești-Leordeni, care ar putea trece la un rang administrativ superior.

Proiectul ar putea intra în al treilea pachet legislativ al Guvernului Bolojan

Reclasificarea localităților va aduce și consecințe economice directe pentru locuitori. Odată cu schimbarea rangului, se vor modifica și taxele locale – impozitele pentru terenuri și proprietăți fiind mai ridicate în municipii și orașe față de comune.

De asemenea, statutul localității influențează accesul la fonduri guvernamentale, europene și la diverse programe de dezvoltare regională. O eventuală retrogradare ar putea limita oportunitățile de finanțare pentru proiecte locale.

Potrivit Euronews România, măsurile propuse de Ministerul Dezvoltării ar urma să fie incluse în al treilea pachet de reforme administrativ-teritoriale pregătit de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Proiectul va intra în vigoare doar după aprobarea în ședința de Guvern și adoptarea ulterioară de către Parlament. Dacă va fi implementat, România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativă din ultimele decenii, cu efecte directe asupra structurii și finanțării comunităților locale.