Reforma de formă, jaf de fond: execuția bugetară confirmă că marea risipă stă în contractele cu dedicație

Toată reforma administrativă pare mai mult simbolică decât eficientă. Nu salariile angajaților din sectorul public generează dezechilibrele bugetare, ci modul în care fondurile sunt gestionate prin contracte directe și licitații cu proceduri netransparente. Execuția bugetară pe ianuarie 2026 oferă un exemplu clar al acestei realități.

Potrivit datelor, în prima lună a anului veniturile statului au însumat 55,1 miliarde de lei, iar cheltuielile s-au ridicat la 54,3 miliarde de lei, ceea ce a generat un excedent de 845 milioane de lei. În paralel, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 12%, iar cele de personal cu 3%. Reducerile reflectă plafonarea cheltuielilor la 1/12 din nivelul anului anterior, măsură impusă în lipsa adoptării bugetului pe 2026. Practic, nu au fost bani pentru furat.

Creșterea veniturilor bugetare a fost susținută de majorarea încasărilor din TVA cu 24% și a impozitului pe profit cu 22%, în timp ce accizele au înregistrat doar un avans de 7%. Contribuțiile sociale au crescut moderat, cu 8%, iar impozitul pe salarii și venit a urcat cu 31%, datorită ajustărilor privind dividendele.

Această situație arată că resursele financiare există, dar cheltuielile se ajustează mecanic acolo unde sunt vizibile – bunuri, servicii, personal – în timp ce zonele cu risc de pierdere, cum ar fi contractele directe și licitațiile fără transparență, rămân protejate de orice control real.

08:00, 30.01.2026 • OPINII

Bugetul care trăiește din perfuzii

07:43, 14.01.2026 • POLITICĂ

Guvernul a publicat actul normativ prin care taie 10% din cheltuielile cu bugetarii. Ce se întâmplă cu salariile și posturile din administrație

Cheltuielile sociale, care includ pensiile, au crescut cu 2%, iar dobânzile au scăzut cu 8%. Reducerea cheltuielilor nu elimină însă vulnerabilitățile structurale: pierderile din fonduri publice nu provin din salariile bugetarilor sau din pensii, ci din modul discreționar de alocare a banilor prin achiziții publice.

PIB-ul estimat pentru 2026 este de 2.045 miliarde lei, cu o creștere nominală de 6% față de 2025, ceea ce oferă un context economic favorabil. Chiar și așa, eficiența bugetară depinde de măsuri reale de transparență și control al achizițiilor, nu de restricții temporare asupra cheltuielilor curente.

Analiza execuției bugetare arată că orice reformă limitată la tăierea sau plafonarea salariilor și a cheltuielilor curente are efecte simbolice. Adevărata reformă implică reducerea pierderilor generate de contractele directe și de licitațiile netransparente, astfel încât banii publici să fie utilizați eficient și să nu fie afectați de practici instituționalizate de alocare discreționară.

Prin urmare, execuția bugetară din ianuarie 2026 relevă un paradox: statul înregistrează un excedent formal, dar mecanismele care generează pierderi structurale – contractele directe și licitațiile netransparente – continuă să funcționeze nestingherite.