Regimul iranian se confruntă cu cea mai gravă amenințare existențială: de ce acum și ce poate urma

Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, pe fondul unor proteste de amploare care s-au extins rapid în întreaga țară și al unei reacții represive dure din partea autorităților. Informațiile disponibile sunt fragmentare și greu de verificat independent, în condițiile în care regimul de la Teheran a restricționat sever accesul la internet și chiar la liniile telefonice fixe.

Imagini video de slabă calitate, filmate aparent cu telefoane mobile și distribuite pe canale iraniene de Telegram, arată persoane plângând în jurul a peste zece trupuri așezate în saci mortuari. Potrivit celor care au difuzat clipurile, acestea ar fi fost înregistrate într-o morgă improvizată din sudul Teheranului. Autenticitatea și locația exactă nu pot fi confirmate din surse independente, scrie The Independent.

Alte înregistrări apărute online surprind proteste în timpul cărora se aud focuri de armă continue. Martori citați de organizații pentru drepturile omului vorbesc despre străzi pătate de sânge și despre manifestanți care ar fi fost răniți intenționat la nivelul ochilor. Chiar și televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu zeci de saci mortuari la Institutul de Medicină Legală din Teheran, susținând însă că victimele ar fi fost „teroriști înarmați”.

Organizația Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a anunțat că a verificat până duminică moartea a 192 de persoane în contextul protestelor, precizând totodată că numărul real al victimelor ar putea ajunge până la 2.000. Agenția americană Human Rights Activists News Agency (Hrana) afirmă că manifestațiile s-au extins în 185 de orașe din toate cele 31 de provincii ale Iranului.

18:28 • Internațional

Cine este Reza Pahlavi, moștenitorul tronului persan, și care este viziunea sa pentru sistemul politic al Iranului

15:01 • Internațional

Cutremur la sud de Rio Grande: cum a transformat Trump America Latină într-o „fortăreață a supunerii”

Pe străzi, protestatarii cer deschis înlăturarea conducerii clericale, scandând sloganuri precum „moarte dictatorului”. În unele zone, au apărut inclusiv apeluri la revenirea dinastiei Pahlavi, înlăturată prin Revoluția Islamică din 1979.

Deși Iranul a mai cunoscut mișcări de protest majore – cea mai recentă fiind revolta „Femeie, Viață, Libertate”, declanșată după moartea Mahsei Amini – actualul val este perceput de analiști ca având o miză și o intensitate diferite. Protestele au izbucnit pe fondul creșterii accelerate a prețurilor și al deprecierii puternice a monedei naționale, rialul, care a afectat toate categoriile sociale.

Contextul este complicat și de evoluțiile geopolitice recente. Iranul vine după un conflict de 12 zile cu Israelul, în care au fost lovite instalații nucleare, infrastructură militară și ar fi fost asasinați mai mulți specialiști și comandanți de rang înalt. Capacitatea Israelului și a Statelor Unite de a lovi ținte sensibile a alimentat speculații privind breșe grave de securitate și posibile scurgeri de informații din interiorul aparatului de putere iranian.

În același timp, sprijinul regional al Teheranului pare slăbit. Gruparea Hezbollah din Liban a suferit pierderi semnificative în urma operațiunilor israeliene, iar regimul aliat de la Damasc a căzut recent, după ofensiva unor grupări islamiste. În Irak, milițiile pro-iraniene au avut până acum o reacție limitată, deși surse din zona de frontieră vorbesc despre posibile deplasări de combatanți pentru a sprijini autoritățile iraniene.

Pe plan internațional, tensiunile sunt amplificate de poziția administrației americane. Potrivit unor surse, președintele Donald Trump ar fi fost informat despre opțiuni militare privind Iranul, iar Israelul și-ar fi intensificat măsurile de securitate. Teheranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor americane și a Israelului în cazul unui atac.

În acest context, unii protestatari ar fi fost încurajați de perspectiva unei presiuni externe asupra regimului. Gissou Nia, avocat iraniano-american specializat în drepturile omului și afiliat Atlantic Council, a declarat că există manifestanți care cred că nu vor fi abandonați de comunitatea internațională și că sunt dispuși să își riște viața pentru schimbarea regimului.

Ce va urma rămâne incert. Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, a transmis mesaje de susținere pentru proteste și a afirmat recent că se pregătește să revină în țară. Afirmația a fost primită cu scepticism de o parte a analiștilor, care consideră că situația rămâne extrem de volatilă.

Cert este că autoritățile de la Teheran se confruntă simultan cu proteste naționale, pierderi de vieți omenești, dificultăți economice severe și presiuni externe crescânde, într-un moment considerat de numeroși observatori drept cel mai fragil pentru Republica Islamică de la înființarea sa.